Menuț Maximinian a lansat Poveștile Paștelui la filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România într-o atmosferă de sărbătoare

La filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România s-a desfăşurat lansarea cărții Poveștile Paştelui. Tradiţii vii din ţinutul Bistriţa-Năsăud, de Menuț Maximinian (membru al Uniunii Scriitorilor din România şi manager al cotidianului Răsunetul), apărută la Editura Lumea Credinței din București. Evenimentul a fost deschis de președintele filialei Cluj a USR, criticul și istoricul literar Irina Petraș, care a subliniat: “Menuţ Maximinian, tânărul şi aprigul nostru coleg, se întâlneşte azi cu noi, cu o punere în scenă de sărbători, cu o carte frumoasă şi înflorată. Este lăudabil ceea ce face Menuț Maximinian; s-a spus că nu s-a făcut suficient la Centenar, dar pentru sărbătoarea de anul trecut, toată lumea s-a oprit din ale sale și a pus întrebări de genul: cine suntem, încotro mergem etc. și aproape că s-a realizat o redefinire a ceea ce suntem, a obiceiurilor, tradițiilor, cine suntem ca români, a canonului literar etc. Au fost momente de reevaluare, ca și când te uiți în oglindă, să vezi ce ai realizat până la un moment dat, și Poveștile Paștelui sunt aduse în fața noastră tot datorită opririi provocate de Centenar. Am citit toate aceste poveşti cu plăcere şi am senzaţia că în toate acestea este şi Menuţ, iar văzând fotografiile care sunt făcute foarte apropiat, foarte cald, simţi că autorul e acolo, acasă, vorbeşte cu oamenii, şi cred că stârneşte teribil de uşor poveşti, mărturisiri, confesiuni din partea tuturor. Este un ardelean serios, ştie să fie şi luminator”.
În continuare, conf. univ. dr. Eleonora Sava (Facultatea de Filologie a Universităii Babeş-Bolyai) a arătat că: “Poveștile Paștelui adună palierul religios și cel folcloric al sărbătorii, lucrurile fiind puse împreună și fiecare capitol având o parte religioasă și una folclorică din județul Bistrița-Năsăud. Din multitudinea de exemple am selectat câteva din domeniul gastronomic; bunăoară, la Chiuza se coc florii care se dau de pomană, la Târlișua de asemenea. Oul și Pasca sunt simboluri ale Paştelui, și după opinia folcloristullui Simion Florea Marian, coptura cea mai importantă pe care o mănâncă omul este pasca. De amintit că, la Florii se coc în cuptor florii, iar de Paște, pasca, simbolizând mormântul sau scutecul Mântuitorului. La Josenii-Bârgăului, cozonacii se modelează lunguieți, imitând forma pe care a avut-o sicriul Domnului. Meritul lucrării constă în faptul că Menuț Maximinian a cercetat cu rigoare obiceiurile în 22 de localități ale județului Bistrița-Năsăud; a intervievat oameni pe parcursul a patru ani, și datelor culese li se adaugă studii de teologie şi etnologie. Mai presus însă de meritele științifice incontestabile ale lucrării, e limpede faptul că Poveștile Paștelui este o carte a bucuriei: în fiecare rând și în fiecare pagină vibrează emoția și puritatea sufletească a oamenilor, laolaltă cu sufletul autorului. Dragostea lui Menuț pentru sărbătoarea luminii și pentru ținutul natal însuflețește rândurile acestui volum, prin care o valoroasă moștenire culturală este salvată și care oferă o mărturie vibrantă despre universul vechiului sat românesc”.
La rândul său, directorul revistei literare Neuma, Andreea Hedeș a spus: “Menuț Maximinian e un om atât de harnic, serios și deschis! În cartea lui Poveștile Paștelui, accentul cade asupra sărbătorii luminii şi este meritorie munca pentru cartea frumoasă, cu un tiraj bun și distribuție, în toată țara. Meritoriu este, de asemenea, echilibrul autorului; el nu a încercat să speculeze ceva ieșit din comun și a găsit extraordinar de multe lucruri între trecut și viitor. Un studiu temeinic, realizat după toate regulile disciplinei. Cercetarea se întoarce asupra reperelor folclorului şi ale etnologiei româneşti, fiind axată pe tot ce înseamnă studiu în etnologia de astăzi, găsind şi fotografii extraordinare ale bisericuţelor din zonă şi ale oamenilor, într-o perioadă în care ne punem pregnant problema identitară. Această carte este un semnal de speranţă şi putem privi cu mai multă încredere în viitor”.
În opinia criticul şi istoricului literar Andrei Moldovan (preşedintele Societăţii Scriitorilor din BN, redactor şef Neuma): „se simte în această carte fiinţa care vibrează dincolo de text. În materie de cercetare științifică avem oameni admirabili, dar cercetarea nu coboară la limbajul comun. Diseminarea rezultatelor cercetării o fac diletanţii si adesea întru mod nefericit. În secolele IV-V după Hristos, autorii au renunțat la latină clasică și au început să scrie în limba vorbită de popor, devenind accesibili. Făcând cercetare și comentariu de etnologie, Menuț nu trădează partea științifică și vine la limbajul accesibil tuturor, atractiv, necesar pentru generațiile noi, cu care se poate ține astfel comunicarea”.
Pentru directorul Mişcării Literare, Olimpiu Nușfelean: Menuţ Maximinian este scriitorul orchestra și cartea sa este marcată de poet și de journalist. Este o carte de interes prin faptul că evocă o tradiție pe care o face prin scris mai vie și aduce informații pe care nu le avem cu toții la îndemână, de asemenea, autorul aduce în text practici liturgice și aspecte vii, sub semnul acestei importante sărbătoari. Cartea are și un rol de semantizare a obiceiurilor care încet-încet se pierd; ea aduce un sprijin pentru satele care dispar şi se mai păstrează doar în virtual. În continuare, Olimpiu Nușfelean a vorbit despre obiceiul udatului care se practica la Paști, înainte de 1989, ca formă de socializare.
În debutul intervenției sale, preot profesor universitar doctor Stelian Tofană de la Facultatea de teologie l-a invocat pe filozoful Petre Țuțea, care pe patul de moarte și-a exprimat dorința de a mai scrie despre ,,priceputul la toate” și ,,băgatul în seamă” la români. Cu această carte, a spus părintele Tofană, Menuț Maximinian nu s-a băgat în seamă, ci a făcut o cercetare foarte serioasă, o călătorie cu Iisus în Săptămâna Patimilor și de la Paști, la prima duminică, după Rusalii. Părintelui Tofană i s-a părut foarte nimerit un citat ales de autor din Sfântul Efrem Sirul, în care se spune că raiul a fost deschis de un tâlhar. „Unele lucruri sunt spuse chiar cu rafinament teologic, despre sintagma „Pomeneşte-mă Doamne când voi veni în împărăţia Ta” autorul spune că este primul pomelnic al bisericii. Cît de frumos”.
Profund şi emoţionant, pînă la lacrimi, profesorul de teologie a evidenţiat că: “Tot ce au trăit strămoșii noștri în ajunul Paștelui se găsește în cartea constituindu-se în modul cum au înțeles ei reflectarea vieții Domnului. Cartea nu este una de povești folositoare la adormirea copiilor, ci este o carte pentru trezirea interesului pentru pământul românesc, pentru viața străbunilor noștri, pentru tineri, îndemn de a nu pleca și a rămâne aici. În partea a doua, cartea este o adevărată istorie, trăită de poporul nostru în preajma Paștelui. Sunt pagini memorabile de istorie a acestui popor, pe care în veci nu se poate aşterne praful istoriei acestui popor. Cinste autorului autorului care a scris-o, iar cititorilor lectură plăcută spre reîntoarcerea în copilărie, în sfinţenia copilăriei noastre”.
În intervenția sa, autorul a precizat că “Poveştile Paştelui” este cartea sa cu cel mai mare impact de până acum, având un tiraj de 7.000 de exempare, fiind lansată la Sala Radio din București în faşa a 1000 de persoane. Cartea are prefaţă de academician Sabina Ispas, director al Institutului de Etnografie şi Folclor „C. Brăiloiu" al Academiei Române, Cuvânt de binecuvântare: Macarie Drăgoi, Episcopul Europei de Nord. Autorul a subliniat bucuria, disponibilitatea interlocutorilor săi de a vorbit despre tradițiile de Paști și a citat-o pe Anisia Ani, ajunsă la 105 ani: E bine că a venit cineva și la această vârstă să ne asculte.
În continuarea şirului opiniilor despre carte, Teodora Purja (Tezaur Uman Viu al Ministerului Culturii), Lenuţa Purja şi Sergiu Negrean Purja ( adevăraţi ambasadori ai culturii tradiţionale de pe valea Ţibleşului), alături de Vlăduţ Sărmaş -câştigătorul Trofeului "Vedeta populară" de la TVR, au cântat, cu mare dăruire, câteva pricesne despre suferințele Domnului în Săptămâna Mare. Cele două artiste vor fi prezente la sfârșitul săptămânii în spectacolul Pădurea Spânzuraților, montat la București, de regizorul Radu Afrim. Bucatele tradiţionale de pe Valea Ţibleşului au făcut parte din sărbătoare. Printre cei care au venit să se bucure alături de autor au fost: fostul ministru al Educaţiei, recotrul Andrei Marga, directorul revistei Tribuna- Mircea Arman, directorul Editurii Şcoala Ardeleană- George Vasile Dâncu, Emilia Poenaru Moldovan- director Editura Colorama, scriitorul şi realizatorul TVR artistul Ovidiu Purdea Somes, tineri scriitori de la Palatul Copiilor Bistriţa.
Evenimentul s-a încheiat cu sesiunea de autografe semnate de autor.