Mia Dan-povestea unui şlagãr

A venit pe lume în localitatea Dumbrăveni, comuna Ciceu Giurgeşti, judeţul Bistriţa Năsăud din părinţii: Maria - casnică şi Vasile Dan - ofiţer de poliţie ]ntr/o yi ]n care soarele a salutat omenirea. Este absolventă a Institutului Pedagogic din Cluj-Napoca, în 1967. Întreg repertoriul cuprinde cântece de pe Valea Someşului Mare intrate în antologia folclorului transilvan, cântece care dau măsura respectului faţă de tradiţii, oameni şi locuri natale. Discografie : LP - Electrecord – 1973, LP - Electrecord - 1974 , LP - Electrecord - 1976, LP - Electrecord – 1979, LP - Electrecord - 1980 - disc colectiv “Valea Someşului”, LP - Electrecord - 1982 - disc colectiv “Autografe muzicale” - casetă audio - Electrecord - 1986 - casetă audio şi CD “Dor din Poarta Bistriţei” - 1999 - casetă audio şi CD “Colinde şi pricesne” – 2000. Pasiunea pentru folclor este oglindită şi în cărţi: “Cântecul şi jocul copiilor” - culegere de cântece şi jocuri pentru copii - 1986; “A sosit Crăciunul” - culegere de colinde - Editura Clussium - 1998;”Tradiţii şi obiceiuri de pe Valea Someşului” - Editura Art Print, sub egida Consiliului Judeţean şi a C.J.C.P.C.T. Cluj. A debutat ca interpretă de muzică populară pe 13 decembrie 1972 la Radio Cluj în emisiunea “La fântâna dorului”, redactor Dumitru Vârtic. Dintre premiile obţinute amintim premiul I şi titlul de Laureat al Festivalului Naţional “Maria Tănase”, Craiova - 1973, premiul I la “Primăvara studenţească” (interpretă a Ansamblului studenţesc “Mugurelul” al Universităţii Babeş Bolyai). Cariera continuă cu “Medalion Mia Dan” - TVR - redactor Eugen Gal – 1987, colaborări ansambluri folclorice: “Doina Ilfovului” Bucureşti, “Rapsodia română” Bucureşti, “Maramureşul” Baia Mare, Filarmonica de Stat Arad, Filarmonica de Stat Sibiu, Filarmonica de Stat Cluj, Ansamblurile folclorice clujene: “Mărţişorul”, “Românaşul”, “Napoca”; - colaborări radio-tv: Radio Cluj, Antena Bucureştilor, Radio Tg. Mureş, Radio Constanţa, Radio 21 Bistriţa, Radio Balada Năsăud, Radio România Internaţional, Radio Renaşterea Cluj, TVR: Marioara Murărescu, Florentina Satmari, Elise Stan, Niculina Merceanu, Prima tv: Valeria Arnăutu, ETNO-Tv. - conducător (patru ani) al grupului folcloric al cadrelor didactice din Judeţul Cluj, cu care a obţinut premiul I la Festivalul Naţional “Cântarea României” - realizator al albumului audio: “Rugăciune deseară”. Cine nu a fredonat măcar o dată în viaţă cântecele “Fost-am două surorele” sau “Deschide, bade, fereastra”? Mia Dan şi-a cules piesele din satul natal dar şi de la ceteraşii din Reteag. Primul LP a fost înregistrat în 1972 şi s-a situat timp de trei ani pe locul doi pe ţară la vânzări. Acum, redactor fiind la Radio Renaşterea din Cluj-Napoca, se ocupă de şlefuirea altor nestemate folclorice. În cele ce urmează propun o scurtă călătorie prin viaţa artistică a Miei Dan. În primul an de Universitate “Babeş-Bolyai” a participat la festivalul “Primăvara studenţească” a fost pusă în faţa unei situaţii extreme şi anume să cânte în festival ceea ce nu se cântă, adică să aducă cântece de acasă neinterpretate de niciun interpret. Cu ajutorul tatălui a stabilit cinci cântece, printre care erau şi “Deschide bade fereastra”, “Săraca inima me”, “Fost-am două surorele”, “Mărie, Mărie” şi “Cin’ l-o făcut pe mândru”, de fapt conţinutul primului LP. Cântând o doină şi un joc în cadrul festivalului a câştigat “Marele Premiu”, după care firesc a urmat Radio Cluj-Napoca, redactorul, profesorul şi folcloristul, Dumitru Vârtic, a invitat-o la radio şi acolo a făcut aceste înregistrări. În anii ‘70, Mia Dan devenea intempestiv o vedetã a cîntecului popular. “Era o brunetã uşor melancolicã, de o frumuseţe hieraticã. În scenã avea solemnitatea graţioasã a unei domniţe nordice a cãrei feminitate se sublimase în eleganţa discretã şi ceremonioasã a corpului. Mia Dan etala prestanţa glacialã şi oarecum evlavioasã a unei “naturi” nobile pentru care cîntecul nu s-a rupt de sensibilitatea ritualicã a existenţei”, spune Petru Poantă. Succesul integral şi definitiv i l-a adus cântecul “Deschide, bade, fereastra” ajuns repede şlagãrul devastator al acelui timp. Pentru o solistã tânãrã, asta însemna nu doar o consacrare, ci şi afirmarea unei foarte puternice imagini publice într-un spaţiu social a cãrui principalã vocaţie o constituia anonimizarea individului. Numele Mia Dan explodase cu acest cântec, pãtrundea, excesiv chiar, în toate mediile, de la cele universitare pînã la cele proletare sau tavernale. Mia Dan rămâne in memoria afectivă a culturii române şi prin numeroasele inregistrări la radio şi televiziune, imortalizate in inregistrări audio, CD-uri şi discuri editate de Electrecord, precum şi prin trofeele şi premiile obţinute de artistş cu prilejul diverselor concursuri. Din păcate, Mia Dan este o prezenţă rară în spectacolele din judeţ, deşi şi-ar dori să fie mai mult alături de bistriţeni.