Apa trece, primarii și președinții de consilii județene rămân cu dezastrul. Soluții?

 Inundațiile produse în Covasna, Harghita, Brașov în ultimele zile, dar și problemele apărute la noi în județ în urma unor fenomene hidrometeorologice, anii trecuți, și rămase nerezolvate, readuc în discuție cum prevenim astfel de situații sau cum și când reparăm, după retragerea apelor. Acum probleme sunt în alte județe, dar au fost și la noi și au produs pagube semnificative.

La Compania Națională de Investiții, pe lista sinteză, sunt numeroase proiecte depuse de autoritățile locale din Bistrița-Năsăud pentru accesarea unor finanțări prin Programul “Lucrări în primă urgență”, pentru refacerea infrastructurii rutiere, a podurilor, podețe, amenajare gabioane pe malurile unor râuri etc. Autoritățile locale au documentații complete, studii de fezabilitate, practic, se aștepta avizarea și aprobarea indicatorilor tehnico- economici pentru aceste investiții.

Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației ne-a declarat la Bistrița, acum o lună de zile, că nu sunt fonduri pentru acest program, că prin trei hotărâri de Guvern au fost prioritizate investițiile, atât la CNI, cât și la alte programe, inclusiv “Anghel Saligny”. Mai mult, și prioritățile ar trebui prioritizate, iar despre noi finanțări am putea vorbi în a doua jumătate a nului 2026 sau 2027. Adică, după 3-4 ani de la constatarea pagubelor.

Pe cursurile de apă, responsabilitatea și bugetul pentru lucrări de îndiguiri, amenajare albii etc. sunt la Apele Române, iar administrațiile publice locale nu pot interveni, decât în situațiile de criză sau cu ecologizări de maluri.

         În acest context, am solicitat răspunsuri și la fostul secretar de stat de la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Monica Săsărman.  

Rep.: Problema managementului riscului la inundații, dar și a altor dezastre naturale nu este  de ieri, de azi. La nivelul Ministerului Dezvoltării, au fost promovate politici publice, dar și măsuri concrete pentru a preîntâmpina astfel de situații și pentru a reacționa rapid și eficient în astfel de situații de urgență?

Monica Săsărman: În anul 2023, Centrul Euro- Atlantic pentru Reziliență a organizat un stadiu de pregătire  a demnitarilor în contextul  noilor provocări socio- economice și militare. Precizez că este un centru de excelență în domeniul rezilienței, partener al NATO și UE, care acționează în beneficiul acestor organizații, precum și al statelor membre sau partenere. În acel context, am subliniat faptul că sunt necesare măsuri de natură a întâri și capacitatea administrațiilor publice locale în fața situațiilor de criză. Propunerea a fost preluată în documentul de politică publică privind reziliența adoptat la începutul anului 2024.

În octombrie 2024, am lansat la Euro-Atlantic Resilience Forum necesitatea constituirii la nivel european a unui fond al rezilienței, care să poată fi accesat rapid de autoritățile publice din statele membre pentru prevenirea dezastrelor și pentru înlăturarea tuturor consecințelor, implicit prin care să asigure și populației afectate menținerea veniturilor.

Am pornit de la premisa că primarii și președinții Consiliilor Județene sunt lăsați singuri să gestioneze procesul greoi al redresării comunității după o situație de criză, iar sursele financiare  necesare prevenirii și redresării trebuie puse la dispoziție și accesate rapid.  Mă bucură demersul europarlamentarului Victor Negrescu pentru deblocarea fondurilor necesare redresării comunităților afectate de inundații.

Rep.: În calitate de secretar de stat, ați propus vreo măsură concretă în domeniul managementului riscului la inundații?

Monica Săsărman: Da,  în 2024, a fost actualizată Strategia națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2010. Măsura pe care am propus-o în calitate de secretar de stat a fost A13 – Îmbunătățirea aplicării mecanismului/instrumentului financiar pentru sprijinirea U.A.T. -urilor în situații de urgență asociate inundațiilor.

Măsura urma să creeze acel mecanis sau instrument financiar care să  permită administrațiilor publice locale să acceseze mai ușor fonduri pentru lucrări care să prevină inundarea zonelor, cât și pentru a reconstrui infrastructura afectată de inundații, nu doar pentru simple reparații. Am participat la prima întâlnire de lucru a grupului de lucru pentru operaționalizarea acestei măsuri în luna martie a acestui an. S-a stabilit inclusiv înaintarea unor adrese către autoritățile publice locale și județene pentru a comunica dificultățilre cu care se confruntă și care le sunt propunerile pentru eficientizarea procesului de redresare după o astfel de calamitate.

Mi-aș dori ca lucrurile să continuie la nivelul acestui grup de lucru, să fie operaționalizată această măsură, astfel încât administrațiile publice locale și județene să aibă posibilitatea efectivă de a gestiona problemele comunității afectate de o astfel de calamitate.

Rep.: De cele mai multe ori, de la nivel central ni se spune că nu sunt bani. Care a fost poziția Ministerului Finanțelor pentru acest mecanism/ instrument financiar?

Monica Săsărman: Ministerul Finanțelor nu a participat la ședința din martie și nu cunosc motivul pentru care reprezentantul delegat la nivelul acestui minister nu a fost prezent. Reiterez faptul că este nevoie la nivel național de un instrument financiar, care să fie accesat ușor și rapid, pentru proiecte de prevenire a inundațiilor, dezastrelor și de reconstrucție a zonelor calamitate.