Mitropolitul Andrei, prezent la primul hram al Mănăstirii Petru Rareş Vodă de la Ciceu Corabia
Mănăstirea Petru Rareș Vodă din Ciceu Corabia și-a sărbătorit miercuri primul hram în prezența Mitropolitului Andrei al Clujului. La Sfânta Liturghie oficiată de Înaltpreasfinția Sa, alături de soborul de peste 40 de preoți, pe un podium amenajat în zona mănăstirii, au luat parte sute de credincioși, preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan, primarii, Valentin Mureșan (Ciceu Mihăești) Petru Șerban (Uriu).
La momentul predicii, Ierarhul a vorbit despre mărturisirea credinței ortodoxe, pornind de la exemplul Sfinților Mărturisitori Ardeleni, ocrotitorii noii biserici a mănăstirii, potrivit Radio Renaşterea.
„Sfinții Ardeleni ne sunt nouă modele. Trebuie să ne uităm la ei, în sus, cu mult drag pentru că ei pentru a-L mărturisi pe Domnul Hristos și credința lor creștină ortodoxă și-au pus viața în joc”. Părintele Mitropolit a afirmat că în lumea de astăzi puterea mărturisirii nu mai este aceeași, ca în vremea Sfinților Mărturisitori Ardeleni, din cauza lipsei credinței.
„Dacă nu-L mărturisim pe Hristos ca și cei de atunci nu o facem pentru că nu avem suficientă credință, nu avem credința lor tare. Să-L rugăm pe Dumnezeu să ne întărească credința!”.
La final a avut loc instalarea oficială a părintelui stareț Teofan, care a mulțumit Înaltpreasfințitului Andrei pentru misiunea încredințată. A urmat apoi punerea pietrei de temelie a noii biserici a mănăstirii ce va purta hramul „Sfinților Mărturisitori Ardeleni”.
Mănăstirea „Petru Rareș Vodă” a fost înființată în urmă cu un an la inițiativa Înaltpreasfințitului Andrei, Mitropolitul Clujului. Ea va fi construită la poalele stâncii pe care se află ruinele Cetății Ciceului, care a aparținut foștilor domnitori moldoveni Ștefan cel Mare și Petru Rareș.
***
Biserica Ortodoxă Română prăznuiește, pe 21 octombrie, Sfinții Mărturisitori Ardeleni. Acestia sunt: Visarion Sarai, Sofronie si Oprea Miclaus, canonizati in 1955 si preotii Ioan din Gales si Moise Macinic din Sibiel, canonizati in 1992. Au luptat impotriva impunerii confesiunii Greco-catolice.
Visarion Sarai s-a nascut in anul 1714 si a primit la botez numele Nicolae. S-a calugarit in 1738 la Manastirea Sfantul Sava. In 1742 ajunge la Manastirea Pakra din Slovenia, iar in ianuarie 1744 vine in Transilvania si incepe lupta pentru apararea Ortodoxiei.
Este arestat pe 26 aprile 1744 de autoritatile imperiale si supus unui interogatoriu cu 44 de intrebari. A fost trimis la inchisoarea din Deva, apoi la cele din Timisoara, Osieck si Raab, iar in cele din urma la celebra inchisoare Kufstein din Muntii Tirolului (Austria), unde a murit ca martir.
Sofronie de la Cioara - a fost preot de mir, iar dupa ce a ramas vaduv, s-a calugarit la Manastirea Cozia. A condus rascoala populara impotriva autoritatilor habsburgice si a Episcopiei Unite de la Blaj care patrona actiunea de dezbinare a Bisericii Ortodoxe Romanesti. In august 1760, Sofronie a convocat un Sinod, in care cerea episcop ortodox, restituirea bisericilor, eliberarea celor inchisi si respectarea libertatii religioase. A murit la o data pe care nu o cunoastem, fie la Manstirea Vierosi, fie la Manastirea Robaia.
Nicolae Oprea Miclaus - originar din Salistea Sibiului, satul Tilisca, a mers de trei ori la Viena pentru a prezenta plangerile romanilor, in 1748, 1749 si 1752. In memoriile prezentate, acestia cereau libertatea credintei ortodoxe si episcop ortodox. A fost arestat in anul 1752 la Viena si dus in inchisoarea de la Custeni, unde a si murit ca marturisitor pentru Ortodoxie.
Ioan din Gales - a inmanat lui Oprea Miclaus un memoriu pe care sa-l adreseze Curtii din Viena si s-a aflat in fruntea miscarii de aparare a Ortodoxiei la Sibiu. A cutreierat mai multe sate si a strans semnaturi prin care credinciosii ardeleni cereau sa li se acorde libertate pentru credinta ortodoxa. Din ordinul Mariei Tereza, ajunge in inchisoarea de la Deva, apoi la Graz si in final la Kufstein. Preotul Ioan a murit dupa anul 1780, de cand dateaza ultima stire despre el.
Moise Macinic - pentru ca a luptat impotriva uniatiei, a fost inchis la Sibiu, timp de 17 luni. La eliberare i s-a cerut sa nu mai slujeasca, ci sa se intretina din munca bratelor. S-a refugiat in Banat, unde s-a intalnit cu Oprea Miclaus. L-a insotit pe acesta in calatoriile sale la Viena si a fost arestat impreuna cu Miclaus. A murit in inchisoarea de la Kufstein.
Citiţi şi:
- Pr. Vasile Beni: S-au jertfit pentru Ortodoxie
- Preot Vasile Beni: Sfinții Mărturisitori Ardeleni au avut curaj şi demnitate
- Părintele Vasile Beni: Sfinții Mărturisitori din Ardeal, modele de statornicie în credință
- Hramul Mănăstirii „Petru Rareș Vodă” din Ciceu-Corabia, ocrotită de Sfinţii Mărturisitori Ardeleni. Preotul Dumitru Știr din Măluț, hirotosit întru iconom stavrofor
- Hramul Mănăstirii „Petru Rareș Vodă” din Ciceu-Corabia, ocrotită de Sfinţii Mărturisitori Ardeleni
Comentarii
Evident nu putea sa lipseasca președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, Radu Moldovan. Raducu nu doar ca a participat, dar a tinut sa-si dea cu parerea pe Facebook despre Sfinții Mărturisitori Ardeleni, care nu au fost chelneri, ci „Au luptat împotriva impunerii confesiunii greco-catolice”. Si comunistii au luptat impotriva Bisericii Greco-Catolice, de parca acesta ar fi un mare merit. Ceea ce nu stie Raducu este ca Biserica Greco-Catolica a avut un rol esential in emanciparea culturala si realizarea unitatii nationale a romanilor. Insusi marele istoric Nicolae Iorga a spus că toată diplomaţia României de 100 de ani nu a făcut atâta pentru a fi europeni, cât a făcut Biserica Greco-Catolică.
Din pacate nici pana astazi nu au fost corectate samavolniciile comise de comunisti impotriva bisericii Greco-Catolice. Publicat recent, Raportul Departamentului de Stat asupra Libertății Religioase pe anul 2014, subliniaza ca ritmul retrocedărilor proprietăților religioase confiscate anterior este lent: „Biserica Greco-Catolică în special nu a putut obține posesia multora dintre bisericile sale după ce autoritățile nu au reușit să pună în aplicare hotărârile judecătorești de retrocedare a acestora” potrivit raportului citat de Agerpres. Oficiali locali, de multe ori sub influența clerului ortodox, au continuat sa împiedice accesul unor grupuri religioase non-ortodoxe la spații în cimitire. Grupuri religioase minoritare și ONG-uri s-au declarat preocupate de punerea în aplicare de către guvern a curriculumului religiei în școli, deși au reacționat pozitiv la decizia guvernului de a interzice declarațiile discriminatorii în manualele de religie, mai subliniaza raportul.
Adaugă comentariu nou