Modelul german al școlilor profesionale ar putea fi aplicat și în România

 Campaniile naționale de informare, promovare și de conștientizare  trebuie să fie adresate atât părinților cât și tinerilor pentru a le schimba mentalități si prejudecăți. Nu este rușinos să înveți o meserie, să ai un parcurs profesional valorizant care să îți asigure rapid un venit. Copiii și tinerii care au abilități practice trebuie îndreptați și orientați spre școlile profesionale. 

In acest început de sesiune parlamentară, am avut oportunitatea să reprezint USR și România la Berlin, în cadrul  Delegației Comisiei de învățământ a Camerei Deputaților în perioada 10-13 septembrie 2019. Scopul vizitei de lucru a fost reprezentat de schimbul de bune practici în domeniul învățământului profesional cu colegi parlamentari germani din Bundestag-ul german.

Am avut o serie de întrevederi cu Jorg Lehmann, directorul Școlii Profesionale a Asociației pentru Industria de construcții Berlin Brandenburg, precum și cu Dr. Thomas Drescher, Secretarul de stat din cadrul Ministerului Educației, Tineretului și Sportului din landul Brandenburg. Concluziile vizitelor de lucru s-au rezumat la faptul că avem multe de învățat în ceea ce privește organizarea și finanțarea unui  învățământ profesional dual de calitate, eficient și centrat pe nevoile pieței muncii.

Cu titlu informativ, în Germania învățământul profesional este 90% în sistem dual, iar spre deosebire de cadrul legislativ din România, parteneriatul public-privat (școală-agent economic) este înlocuit de contractul direct dintre tânărul de minimul 16 ani si agentul economic. 

Pentru a asigura eficiența învățământului profesional, elevii sunt orientați prin consiliere profesională încă din clasele a VI-a și a VII-a spre ruta teoretică sau cea profesională. Totodată, ei sunt obligați să parcurgă un stagiu de practică într-o fermă/ atelier/ întreprindere pentru a fi mai conectați la piața muncii. Apoi își aleg ruta parcursului școlar, iar dacă aleg să învețe o meserie, de la 16 ani au un contract de formare profesională, cu 25% din timp petrecut în școală, restul fiind alocat pregătirii practice, fie într-un centru special de pregătire, fie în întreprindere. 

Aceștia sunt remunerați cu un salariu în jur de 800 de euro, li se asigură cazare, masă dar  și decontarea transportului sau navetei. Spre deosebire de România, angajatorii germani nu primesc facilități fiscale pentru a asigura formarea profesională a ucenicilor, deci a  viitorilor angajați, statul german considerând că este în interesul întreprinderii de a contribui la instruirea tinerilor. 

Nu are sens să facem comparații între cele 2 țări și sisteme de învățământ, pentru că este fără echivoc că suntem perdanți din mai multe puncte de vedere. Nu avem cultura respectului pentru un bun meseriaș, pentru munca de la o generație la alta. În Germania oferta școlilor profesionale este mai mare cu 10% decât cererea.  De asemenea o bursă profesională minimă este de 520 de euro oferită de întreprindere. La noi statul oferă 200 de lei la care se mai adaugă încă 200 de lei asigurate de întreprinderea interesată. În România, atelierele nu sunt dotate corespunzător cerințelor actuale, nu avem resursa umană calificată la nivelul maiștrilor, a tutorilor care să asigure instruirea  practică.

Totuși, această primă cooperare de acest tip cu o țară europeană  care reprezintă excelența în sistemul de învățământ profesional, dar și  un exemplu de bune practici,  aduce o perspectivă obiectivă asupra realităților socio-economice autohtone. Cadrul legislativ trebuie ameliorat în interesul tinerilor, dar și al mediului privat care trebuie să fie sprijinit și încurajat, mai ales la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii. Campaniile naționale de informare, promovare și de conștientizare  trebuie să fie adresate atât părinților cât și tinerilor pentru a le schimba mentalități si prejudecăți. Nu este rușinos să înveți o meserie, să ai un parcurs profesional valorizant care să îți asigure rapid un venit. Copiii și tinerii care au abilități practice trebuie îndreptați și orientați spre școlile profesionale. 

Voi propune în acest început de sesiune parlamentară mărirea numărului de consilieri și psihologi școlari care sa se ocupe de orientarea profesională personalizată a copiilor dar și a părinților.  De asemenea se impune implementarea  unei campanii de informare, promovare în mass-media națională și locală  nu doar în Săptămâna meseriilor ci pe tot parcursul  anului școlar.

Schimbările și rezultatele vor veni doar cu  profesionalism, dialog social și voință politică! 

 Deputat,

Cristina IURIŞNIŢI