Modernizarea infrastructurii rutiere, o şansă de revigorare a comunităţilor din Ţigău şi Sîniacob

Autorităţile locale au recepţionat lucrările de modernizare a Drumului Comunal 27A, Chiraleş – Ţigău – Sîniacob, în prezenţa preşedintelui CJ, Emil Radu Moldovan, şi a staff-ului SC Lucrări Drumuri şi Poduri SA Bistriţa, firma care şi-a adjudecat contractul. Investiţia începută în aprilie 2015, în valoare de 4,7 milioane lei, a fost finanţată prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, implementat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în baza OG 28/2013.

         „E un moment de bucurie atât pentru mine, cât şi pentru colaboratorii mei foarte apropiaţi, şeful meu de la partid, primarul Romeo Florian. În zona de Câmpie sunt sate destul de sărace, depopulate, care avea drumuri execrabile. Mă bucur foarte mult că prin acest proiect finanţat din PNDL s-au modernizat aproximativ 7,5 km de drum comunal (n.n. – plus patru km de şanţuri betonate şi peste 100 de podeţe pentru acces la proprietate), DC 27A, care pleacă din Ţigău până în capătul Sîniacobului, o investiţie de 1,1 milioane euro. E o investiţie care a scos din noroi două comunităţi importante din Lechinţa şi care va readuce acasă o parte din fiii satului, care se întorc să-şi repare o casă bătrânească sau chiar să se mute când au condiţii civilizate. Mă bucur că aceşti oameni îşi vor face pentru prima dată după sute de ani sărbătorile pe asfalt şi nu în tină”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan. Şeful administraţiei judeţene şi-a amintit de anii copilăriei sale, când în anii 1975-1980 a învăţat să meargă pe catarige. „Efectiv, erau zone în sat pe unde nu puteai să mergi pentru că era noroiul până la genunchi şi oamenii aveau catarige ca să poată merge la biserică sau în alte locuri”, a mai spus Radu Moldovan.

Romeo Florian: Sperăm să avem un guvern care să se aplece asupra doleanţelor administraţiei locale

         Primarul Romeo Florian a evidenţiat rolul acestor investiţii nu doar pentru populaţia zonei, ci şi ca o şansă de revigorare a celor două sate, prin promovarea unor investiţii în agricultură, în special în pomicultură şi viticultură.

         „Suntem într-un sat destul de mic (n.n. - Sîniacob), dar foarte important din punct de vedere agricol. Datorită reconversiei pe viţa-de-vie, avem peste 70 de jhectare de vie nouă plantată la Sîniacob. De asemenea, este un investitor care aşteaptă programul de reconversie pe pomicultură, care doreşte să pună peste 50 de hectare de pomi fructiferi. Un sat care pe vremuri era foarte bine dezvoltat din punct de vedere agricol începe să revină la viaţă”, a spus Romeo Florian.

         Edilul din Lechinţa a menţionat că, în opinia sa, Programul Naţional de Dezvoltare Locală este unul dintre cele mai bune programe guvernamentale. „Se desfăşoară foarte, foarte bine, foarte-foarte repede. Din păcate este blocat, sperăm ca la rectificare se vor debloca ultimele sume de bani ca să putem plăti integral contractul constructorului”, a adăugat primarul Romeo Florian.

         Primarul Lechinţei a adăugat că, din cauza calendarului electoral, aprobarea bugetului va fi întârziată, însă proiectele europene  nu vor avea de suferit. „În rest, vom depinde foarte mult de buget. Noi sperăm să avem un guvern al nostru, al românilor, care să aplece urechea spre doleanţele celor din administraţia locală. Pot să vă spun că la această oră trebuia să lucrăm la Căminul Cultural din Sîniacob. Investiţia a trebuit s-o opresc şi să mut banii pentru plata indemnizaţiei însoţitorilor persoanelor cu handicap”, a concluzionat Romeo Florian.

         Nu în ultimul rând, edilul a reclamat şi faptul că cele două proiecte cu finanţare europeană, aprobate pentru Lechinţa,  au fost tergiversate nu mai puţin de două luni, la Centrul Regional de la Satu Mare, pentru nişte avize. Este vorba despre proiectul depus de către ADI Valea Dipşei, împreună cu Primăria Galaţii Bistriţei, prin care se va moderniza Drumul Comunal dintre Tonciu şi Sângeorzu Nou, pe o lungime de 5 km, dar şi o stradă din Lechinţa şi reţeaua stradală din Vermeş. Cel de-al doilea proiect vizează modernizarea infrastructurii agricole, prin Submăsura 4.3 prin PNDR 2014-2020.