Monarhia românească, regele Mihai

Iată că, în ciuda vicisitudinilor pe care le-a traversat de 70 de ani încoace, Monarhia românească încă este vie şi se manifestă. Se datorează această rezistenţă Majestăţii Sale Regele Mihai, din anii de după 1940, ani grei sub presiunea regimului societic, din anii de după 1948, în exil, şi de după 1989 când în România a fost înlăturat regimul totalitar şi s-a instalat noul regim de orientare a unei democraţii comuniste (FSN). În calitatea Sa de monarh al României, cel mai important act politic hotărât a fost decizia de la 23 august 1944. Ca urmare a acestei declaraţii, istoria vine şi confirmă maturitatea deciziei de scoatere a României din războiul împotriva Rusiei societice, cu toate urmările care au decurs din acest act, impuse apoi cu vehemenţă împotriva voinţei tuturor românilor. A fost totuşi o luptă. Chair şi decizia de a devansa data întoarcerii armelor, din 26 în 23 august, a fost o lovitură de teatru dată comuniştilor, chair şi grupusculelor comuniste din ţara noastră, aflate abia în stadiul de germinare. Din păcate, discuţiile cu aliaţii din acea perioadă nu au fost suficient de rodnice pentru soarta noastră. Eram prea mici într-un răsboi politic atâr de mare care a decis pentru foarte mulţi ani soarta popoarelor europene. Cu toate acestea, trebuie să reţinem, în baza conţinutului stenogramelor, a rapoartelor Serviciilor Sectrete şi ale diplomaţilor, în baza telegramelor şi declaraţiilor unor membri ai Comisiei Aliaţilor, cum regele Mihai atunci a respins şi a tergiversat toate deciziile ce i se impuneau de către sovietici. Citim în declaraţii şi documente semnate de istorici şi scriitori de azi că regele Mihai a tras un continuu semnal de alarmă, că era circumspect cu asigurările pe care i le dădeau aliaţii. Declaraţiile sovieticilor erau cele mai suspecte. Regele era conştient că nu vom fi eliberaţi, ci ocupaţi, şi cerea permanent să se stipuleze în documentele armistiţiului data ieşirii României din răsboiul în care am fost parte lui Hitler, dată la care armatele sovietice ar fi urmat să părăsească teritoriul României. Regele Mihai s-a împotrivit şi numirii lui Petru Groza ca premier, pe 6 martie 1945. Regele Mihai a cerut demisia lui Petru Groza, al cărui guvern nu a fost recunoscut de americani şi englezi ca fiind reprezentativ. Majestatea Sa a trimis documente, americanilor şi englezilor, şi în copie sovieticilor, chiar declarate ostile faţă de sovietici, şi-a exprimat deseori dezacordul faţă de presiunile şi negocierile prin ultimatumuri practicate de societici. Considerăm istoria Monarhiei româneşti ca parte importantă a istoriei României. De aceasta nu putem face abstracţie. Prezenţa Majestăţii Sale Regele Mihai în ţară este încă o garanţie pentru foarte mulţi români că încă nu este târziu pentru reinstaurarea regimului monarhic în ţara noastră.

Marius Pop, Mihai Fucă-Tomescu, Răzvan Cîtu Asociaţia ProMonarhia Bistriţa