Icu Crăciun, un alt bistriţean, în revista „Noul Literator”

Revista de cultură, artă și literatură „Noul Literator”, care apare de nouă ani la Craiova, a ajuns, iată, la numărul 34/ 2019. Redactorul-șef, Constantin Pădureanu, este secondat de adjuncţii săi: Mircea Pospai şi Dumitru Duță, de Virgil Dumitrescu (secretar general de redacție), precum şi de cei trei redactori: Ion R. Popa, Victor Martin și, cu voia dumneavoastră, Gheorghe Boaghe (toţi fără simbrie, fireşte!). Ăştia ca ăştia, nimic de zis, dar să-i vedeţi pe cei din Consiliul Redacțional, tot unul şi unul: Aurel Maria Baros, Ștefan Borbely, Ioan Lascu, Gelu Negrea, Teodor Oancă, Tudor Nedelcea, Nicolae Pârvulescu și Ștefan Vlăduțescu. Dar o revistă ca aceasta nu se mulţumrşte numai cu atât. Ea musai să aibă şi redactori asociaţi. Că se poartă! Dar cine sunt aceştia? Nici un secret. E vorba de pr. Theodor Damian, Nicolae Dabija, Mihai Antonescu, Marian Barbu, Daniel Corbu, Mihai Firică, George Geafir și Spiridon Popescu.
Ediţia la care ne referim, ca să intrăm în miezul problemei, se deschide cu un eseu de zile mari: „Tele-Poiana lui Iocan” de Gelu Negrea. Prima întrebare a unui simplu cititor: Ce se discută în această tele-poiană? Nu are importanţă. Important e că se discută! Se discută, în cazul de faţă, despre evoluția mass-media în România postdecembristă. Evoluţie zici? Mă rog, nu comentăm. Adevărul e că în această revistă găseşti cam de toate. Poezie, ca de exemplu.. De bună calitate, mă grăbesc să adaug. Citiţi-i pe Paula Romanescu, Hanna Bota, Passionaria Stoicescu, Mariana Pândaru, Dan Rotaru, Gheorghe Dănișor, Ion Scorobete, Adi Cristi, Liviu Apetroaie, Mircea Liviu Goga, Nicolae Nistor, Ioan Radu Văcărescu, Petruț Pârvescu, Puși Dinulescu, Constantin Pădureanu şi o să-mi daţi dreptate. Sau o să mă contraziceţi, nu bag mâna în foc. Cornel Udrea, Aurora Dumitrescu, Ion R. Popa, George Geafir, Victor Martin, Teodor Oancă sunt prezenţi cu proză. Cu nimic mai prejos decât poeţii amintiţi deja. Eu i-am citit de-a valma. Pe cuvântul meu!
Amu-i amu, mon şer! Alături de aceste nume sonore, îl întâlnim și pe conjudețeanul nostru, Icu Crăciun (recentul nominalizat la Premiul pentru Proză al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor din România pentru romanul „Când vor înflori mălinii”), cu o satiră savuroasă, intitulată „Stahanovistul”, scrisă intenționat într-un limbaj de lemn specific epocii comuniste. Pardon! Într-un limbaj de lemn specific nu numai epocii comuniste, vreau să vă zic! Şi vă mai spun ceva. Îmi era teamă că am deschis, în sfârşit, o revistă de cultură fără bistriţeni! Asta ar fi prea de tot. Ar fi ca o nuntă fără ceteraşi!
Dar să revenim la subiect. Nu lipsesc din această publicație nici recenziile semnate de: Eliza Roha (la cartea „Sipetul de îngeri”, de Catia Maxim), Mihai Antonescu (la „Toți fiii președintelui”, de Toma Roman jr.), Marian Odangiu (la „Pisica de lemn pictat”, de Simona-Grazia Dima), Ion Cristofor (la „Fui”, de Mihai Măceș), Mircea Pospai (la „Amprente și voci”, de Florea Firan), Ion Haines (la „Feodor Mihailovici Dostoievski, de la realismul autentic la realismul fantastic”). Rodica Paspai Păvălan semnează un reportaj despre viața culturală recentă în orașul Craiova, iar Aurora Speranța Cernitu, la rubrica „Cronica plastică” scrie despre artista Iulia Șchiopu. La rândul ei, d-na dr. Gabriela Boangiu scrie în articolul „Am pus Craiova pe harta lumii” despre Congresul Societății Internaționale de Etnologie și Folclor (SIEF), care a avut loc în 14-17 aprilie 2019 în Spania, la Santiago de Compostela. Despre cariera internațională a teatrului craiovean scrie Iolanda Mănescu în articolul „Un teatru pentru eternitate”.
La rubrica „Istoria literară”, Tudor Nedelcea publică articolul „Constituirea Asociației Scriitorilor din Craiova”, iar la „Semnal” scriu, pe scurt: Dumitru Duță (despre „Hiper”, de Gela Enea, și de apariția în revista „Ramuri” a câtorva poezii de Teodor Preda) și Oana Becheanu (despre „Racul blestemat”, de Sever Dascălu). Gheorghe Boaghe prezintă lucrarea „Nihil sine EXPOZIȚIA”, de Isabela Cîrstea, Ileana Costa, Elena Cîrstea, Dragoș Șteolea și Nicolae Spătaru, un omagiu adus ostașilor români care s-au jertfit în Războiul de Independență, Primul și Al Doilea Război Mondial.
La rubrica „Traduceri”, Paula Romanescu tălmăceşte în franceză: „S-a stins viața”, „Trecut-au anii” și „Ai noștri tineri”, de Mihai Eminescu, Ana Andreescu, în limba spaniolă, o proză scurtă, intitulată „Bunicul” de Marina Picasso, iar Geo Constantinescu și Edgar Alvarez-Norena ne oferă o versiune în limba spaniolă a poemului „Belferul” de Constantin Pădureanu. Iată o revistă care merită frecventată cât mai des atât în format de hârtie, cât și pe site-ul www.revistanoulliterar.ro, fiindcă are cu ce să vă încânte.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!