O revistă literară de mare vizibilitate: „Neuma”

Cine și-ar fi imaginat vreodată că publicația literară Neuma va rezista concurenței, mai cu seamă la Cluj-Napoca, unde viază de zeci de ani tradiționalele Steaua, Tribuna, Echinox, la care se adaugă, după 1989, Apostrof, Orașul și încă vreo câteva, mai mult sau mai puțin vizibile în peisajul clujean? Răspunsul este unul singur. Colectivul de redacție, condus cu competență de directoarea Andrea H. Hedeș și redactorul-șef Andrei Moldovan, susţinut constant de spiritul neobosit al scriitorului Horia Gârbea,  are ca obiective două principii simple: calitatea și valoarea, indiferent de vârstă și sex.

            Număr de număr, această revistă a atras condeie cu notorietate din literele românești, făcând-o tot mai căutată, frecventată și vizitată în librării și în mediul on-line datorită complexității textelor cuprinse între coperțile sale.

            Numărul dublu pe lunile mai-iunie (19-20) confirmă cele afirmate mai la deal. De la editorialul d-nei Andrea H. Hedeș, Realități prozaice, și cursivul Iadul cotidian al d-lui Horia Gârbea, ancorate bine în realitatea literară și socială contemporană, și până la rubricile Vitrina cu cărți și Revista revistelor, vrând-nevrând, nu poți sări peste vreo pagină care  să nu te intereseze sau să nu satisfacă gustul și pretențiile diverșilor cititori până și prin informațiile legate de viața literară românească. Semnăturile unora ca: Gheorghe Grigurcu, Mihai Zamfir, Constantin Cubleșan, Ioan Holban, Ștefan Borbely, Dan Stanca, Mircea Muthu, Ion Cocora, Radu Voinescu, Mircea Anghelescu, Sergiu Radu Ruba sunt suficiente pentru a convinge că publicația aceasta merită citită d’a capo al fine.

            Proza semnată de: Șerban Tomșa, Cătălin Rădulescu, Răzvan Nicula, dar și poemele scrise de: Petru Ioan Crețu, Maria Grădinaru, Gabriela Chiran, Călin-Andrei Mihăilescu și Dan Breaz ne conving că există şi talente care se vor impune cât de curând în literatura română.  

            Un loc aparte îl ocupă traducerile din autori contemporani făcute de: Ana-Maria Florea (din poetul american Caled Schrock Hurst), Liliana Moțoc (din poetul spaniol Albert Mesters), Diana Iepure (din poeta rusă Elena Fanailova), Letiția Ilea (din poetul francez Guy Goffette), Andrew & Claudia Davidson-Novosivschei (din poeta indiană Usha Akella), Caius Dobrescu (din poeta austriacă Karin Peschka), Mircea Dan Duță (din poetul ceh Jaromir Typlt), Sonia Elvireanu (din poeta franceză Marilyne Bertoncini).

            Firește, nu lipsesc cronici aplicate la cărți recent tipărite, semnate de: Horia Gârbea (la Sexualitate și societate. Istorie, religie și literatură de Andrei Oișteanu), Gheorghe Grigurcu (despre Poezia trăirilor ascunse ale lui C-tin Cubleșan), Andrei Moldovan (despre Joia patimilor de Horia Bădescu), Sonia Elvireanu (despre volumul Neștiute de Ara Alexandru Șișmanian), Menuț Maximinian (despre Viața mea de noapte de Irina Petraș), Ana Dobre (despre Noduri, verigi și răscruci de Ioana Greceanu și Cântând ei construiau o cușcă de Saviana Stănescu), Andrea H. Hedeș (despre Corso de Adrian Popescu), Monica Grosu (despre „Tiparele eterne” și poetica orizontalității de Șt. Augustin Doinaș), Ioan Holban (despre Palimpseste regăsite de Grigore Elisei), Nicoleta Milea (despre Cealaltă față a umbrei de Maria Pal și Mireasa fără nuntă de Nicoleta Stavarache), Nicolae Dina (despre Cândva în Arcadia de Domnița Neaga), Horia Gârbea (despre Secretele macilor de Evelyne Maria Croitoru și Maxinne de George Băicoianu), Victor Mușat (despre Egoismul unui vis de Mihai Maxim) și Dumitru Ungureanu (despre Cronica vieții mele de Bob Dylan).

            De asemenea, la rubrica Colocviul de critică, Radu Voinescu comentează intervențiile câtorva participanți la ediția a IX-a a Colocviului Anual de Critică, organizat de filiala București a Uniunii Scriitorilor, cu tema Rezistență în literatură, literatura rezistenței între 1945-1989 în România; tot aici sunt publicate și intervențiile lui: Mircea Anghelescu (Istoria literaturii și literatura rezistenței), Mihai Zamfir (Rănile spirituale nu se vindecă), Andrei Moldovan (Recuperarea valorilor estetice ca formă de rezistență a literaturii), Maria Ana Tupan (Rezistența: fetiș, simulacru și realitate), Liliana Corobca (Modalități de a înfrunta cenzura în regimul comunist. Limbajul esopic) și Horia Gârbea (Teatrul, rezistența și șopârla).

            Merită semnalat interviul realizat de Niculina Oprea scriitorului turc Tarîk Gunevel, eseurile semnate de Gelu Negrea (În Paradis nu există opoziție și Fotbalul, ca voință și reprezentație) și Radu-Ilarion Munteanu (Historia magistra vitae), la rubrica Ecran literar un text incitant semnat de Alexandru Jurcan, iar la cea de Educație cel semnat de Adrian Costache. Despre informațiile la zi din teatrele românești scriu G. Răzvan, Mihai Gligan și Ion Cocora. Nu lipsește, ca de obicei, rubrica Culinar întreținută de Florica Bud. La Vitrina cu cărți, același Horia Gârbea prezintă, pe scurt, cele mai recente cărți: Jurnal III de Gheorghe Grigurcu, Trilogia de poezie de Daniel Bănulescu, Fragmente critice de Andrei Moldovan, SFmania. Ghidul curiosului de Mircea Opriță, Bătrânul și eutanasierul de Ionel Bușe și Silueta unei melancolii de marți de Gela Enea. Nouă nu ne rămâne decât să vă dorim lectură plăcută, iar pentru o mai apropiată cunoaştere, vă oferim mai jos un scurt dialog cu directorul publicaţiei, scriitoarea Andrea H. Hedeş.

            „E lucru rar, într-o perioadă în care îmbătrânirea marchează toate aspectele societății, faptul că aici se cresc și se încurajeazăi tinerii pentru a porni pe acest drum, deloc facil, al literelor.”

            Rep. – Stimată d-nă Andrea H. Hedeș, ce v-a determinat să înființați o nouă revistă literară - și încă la Cluj – Napoca, unde har Domnului există o bogată viață culturală, dat fiind faptul că la Luceafărul de Dimineață aveați deja o rubrică permanentă, iar numele d-voastră apărea alături de câțiva grei ai literelor române, îi numesc aici pe Alex. Ștefănescu, Dan Cristea, Gabriel Chifu etc.

            Andrea Hedeş: Eu am bătut la porțile literaturii ca anonim, am debutat apoi în poezie grație lui Mircea Muthu și lui Mircea Petean, în presa literară datorită lui Virgil Rațiu la Bistrița și Horia Gârbea la București. Un pas firesc a fost înființarea editurii iar apoi, tot firesc a venit înființarea unei reviste. E o creștere organică, o evoluție. Țin cont întotdeauna de sfatul domnului profesor Mircea Muthu nu te întrece cu nimeni, aleargă singur. Cred că NEUMA este o voce distinctă, dovadă stau colaboratorii și cititorii noștri fideli, din țară și din afara ei și emulația și empatia pe care a creat-o în jurul ei. Atunci când vine vorba de cultură, cu cât mai multe voci, cu atât mai bine.

            Rep.: Sunteți membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, una din cele mai puternice filiale din țară, asta, să recunoaștem și datorită președintei noastre Irina Petraș, ce părere aveți de proiectele realizate până acum, altele în derulare. Ar mai fi loc și de altceva?

            Andrea Hedeş: Filiala Cluj a USR este, cu siguranță, un reper la nivel național. Echilibrul, dinamismul, standarul înalt, slujirea culturii, spiritul de breaslă sunt alchimizate de către Zâna Bună a Filialei, doamna Irina Petraș, spre mai binele nostru, al tuturor, scriitori și oameni ai cetății. Este un timp fericit și un mediu în care se poate crește, înflori, învăța și spre care istoria literară va privi cu reverență.

            Rep.: Știu că lirica este primul d-voastră gen frecventat cu asiduitate în primii ani de studenție, dar și după. Ați publicat deja trei volume de versuri, pentru care ați fost premiată, dar, în 2012, ați  primit un premiu din partea revistei Luceafărul de Dimineață pentru critică literară, iar în 2014 din partea revistei Mișcarea literară tot pentru această ispravă. Cum se împacă poezia cu critica, iar mai nou am aflat că aveți sub tipar un volum de proză scurtă, intitulat Povestiri de pe malul celălalt, cu o prefață de Mircea Muthu.

            Andrea Hedeş: Logo-ul NEUMA, desenat de Laura Poantă, este un trandafir din specia rosa centifolia aflat în plină înflorire. El are, așadar, o sută de petale, de foi (de carte, de revistă, iată) adică tot atâtea aspecte care trebuie dezvoltate, revelate și este înfloritor, nu înflorit, adică nu a atins echilibrul, de unde nu ar putea mai apoi decât să se stingă. Este principiul care stă atât la baza drumului meu literar cât și la baza proiectului meu de suflet, NEUMA. De aceea critica literară, proza și alte lucruri pe care le pregătesc pot fi înțelese în această cheie. Talantul trebuie înmulțit, e o datorie.

            Rep.: Ce părere aveți despre viața literară din județul nostru, mai cu seamă că sunteți și membră a Asociației Societatea Scriitorilor din Bistrița-Năsăud?

            Andrea Hedeş: Nu doar că sunt membră a SSBN dar am debutat publicistic la Bistrița. E o pepinieră aici, benefic marcată de personalitatea criticului literar Andrei Moldovan, în jurul căruia au prins aripi un critic precum Vasile Vidican, un etnolog precum Menuț Maximinian (în colectivul redacţional al revistei „Neuma” ăn acelaşi timp, n. n.), care se bucură de o binemeritată recunoaștere națională, căci munca asiduă și seriozitatea sunt până la urmă răsplătite, și ce e mai de preț pentru un om al literelor decât să aibă cititori, să aibă parte de feed-back atât din partea publicului larg cât și a celui de specialitate? Aș menționa, fără lipsă de modestie, și numele subsemnatei. E lucru rar, într-o perioadă în care îmbătrânirea marchează toate aspectele societății, faptul că aici se cresc și se încurajeazăi tinerii pentru a porni pe acest drum, deloc facil, al literelor. Ține de un anumit talent și de generozitate, de puterea de a investi încredere și know how pentru a avea cui preda bastonul de mareșal. Lumea nu începe și nu se termină cu noi, totul e trecător dar e bine să înțelegem că suntem o verigă într-un lanț și să avem grijă ca acesta să nu se întrerupă la un moment dat. Suntem datori cu asta înaintașilor și urmașilor noștri, spiritului ardelean.

            Rep.: Drumul d-voastră în lumea Hesperidelor este în plină ascensiune. Vă considerați o femeie împlinită?

            Andrea Hedeş: Cred că împlinirea ne va fi dată, dacă vom merita, într-o altă lume. În aceasta, sub stigmatul horro vacui și a unei realități coborâte parcă din pânzele lui Goya, încerc să conturez propria mea Stea Polară, prin ceea ce știu să fac: literatură.

                                                                    Prezentare şi dialog de Icu Crăciun