Pe când un muzeu în casa zidită de Lucian Blaga, pentru o aşezare definitivă în Dealul Târgului din Bistriţa

          După terminarea facultăţii, prin anii 70, bistriţeanul Emil Baciu, împreună cu un grup de colegi, coordonaţi de profesorul Leonida Dănilă, au avut iniţiativa amenajării mormântului lui Matei Eminescu, fratele genialului poet al Luceafărului. Iată că acum, acelaşi pasionat de literatură ne-a pus la dispoziţie câteva documente şi fotografii despre strădaniile depuse pentru amenajarea unui muzeu în casa în care a locuit, la Bistriţa, Lucian Blaga.

          Dar, să reproducem câteva din însemnările acestuia: „Lucian Blaga a avut la Bistriţa o soră, Letiţia, căsătorită cu revizorul şcolar Ioan Pavel. În vizitele făcute aici şi în împrejurimile oraşului, pe Valea Bârgăului ori la Colibiţa, poetul şi-a dat seama de frumuseţea acestor locuri. Astfel, în 1939, aflându-se ca ministru plenipotenţiar la Lisabona, Lucian Blaga îi scrie surorii sale: „Aş vrea să cumpăr 5 până la 10 iugăre de pământ, grădină cu pomi şi pentru zarzavat. Mi-aş clădi şi eu o casă în stil ţărănesc. Acolo vreau să stau 5-7 luni pe an şi vreau să fie pe la Bistriţa”. Ioan Pavel şi soţia au cumpărat o casă ţărănească, cu vreo 5-6 iugăre de pământ, din care o parte era livadă. Lângă casă era un arbore Sequoia Gigantea şi o serie de anexe gospodăreşti. Când a venit Lucian, a cuprins de sus şi până jos cu ochii toată grădina, întregul spaţiu mirific, apoi a spus cu emoţie: acesta este adevăratul meu spaţiu mioritic”. Mângâierea noastră este minunea aceasta de gospodărie pe care o înjghebăm. Acum, mă bucur că pot să lucrez în linişte la întâiul volum al Trilogiei cosmologice. Luna aceasta îl dau gata”.

          Asta se întâmpla cam în iunie-august 1939, când, instalat la Bistriţa, marele Lucian Blaga scria şi în paralel lucra şi în vie. Doamna Blaga îşi aranjează gospodăria şi adesea se scoală la 5 dimineaţa, dar îi prieşte. Dorli, fiica sa, are viţei, iepuri, iezi şi vaci şi iepe.

          Mulţi ani în diplomaţie, membru al Academiei Române, profesor universitar la Cluj, iată-l pe Lucian Blaga la vârsta înfloritoarei maturităţi, simţindu-se acasă, aici, la Bistriţa, unde, în linişte, îşi macină idei şi imagini pentru un răstimp. Pentru un răstimp, pentru că lumea se cufunda în întunecaţii ani ai războiului, iar prin Dictatul fascist din 30 august 1940, nordul Transilvaniei a fost ocupat de nazişti. În aceste grele împrejurări, Blaga a trebuit să lichideze la repezeală gospodăria sa şi să se refugieze la Sibiu. Au rămas de la Bistriţa articole publicate, fotografii legate de rezidenţa lui Blaga la Bistriţa. Fotografiile reprezintă casa şi livada cu zarea către Heniu.

          Profesorul Leonida Dănilă s-a preocupat de identificarea şi găsirea unor documente. Într-una din zilele toamnei, ne spune Emil Baciu, când se afla în practică agricolă cu elevii de liceu, în incinta Staţiunii Pomicole, mi-a dat un telefon din birourile acesteia: Emile, nu poţi să vii până la Staţiune, unde sunt în practică cu elevii, am să-ţi fac o surpriză. Am ajuns în Staţiune, şi domnul profesor radia de bucurie, identificase casa care a fost proprietatea marelui Blaga. Ne-am dus imediat acolo, la nr. 20, unde starea casei era destul de precară. Atunci am luat hotărârea să întreprindem câteva acţiuni menite să ducă la transformarea acesteia în muzeu. Am găsit, tot acolo, şi arborele despre care se spune că în locurile de origine atinge 140 m înălţime şi care poate trăi peste 2000 ani.

          Profesorul Dănilă a scris atunci un memoriu primului secretar de partid din judeţ, în care a descris pe larg starea în care se află casa în care a locuit Lucian Blaga şi a propus câteva măsuri pentru ca acest spaţiu să devină un muzeu şi un loc de pelerinaj nu numai pentru iubitorii de literatură. Noi trebuie să fim mândri, să ştim că Lucian Blaga a fost legat şi rămâne legat de meleagurile bistriţene, scria profesorul Dănilă. De asemenea, profesorul Dănilă a întreţinut o corespondenţă cu rudele şi apropiaţii scriitorului de la Lancrăm, precum şi cu scriitorul bistriţean Aurel Rău, cel care, în tinereţe, i-a fost discipol.

          Cu toate demersurile întreprinse de-a lungul anilor, cu implicarea unor factori de decizie de la nivelul culturii judeţene şi nu numai, casa în care a locuit Lucian Blaga a trecut de la un proprietar la altul, până când astăzi cu greu poate fi identificat spaţiul în care a locuit şi a scris marele filozof care este autorul Trilogiei cosmologice, Lucian Blaga, o mândrie pentru Bistriţa şi pentru întreaga ţară. Pe când, totuşi, se va amenaja un muzeu din ceea ce a mai rămas din căsuţa de pe Dealul Târgului în care a locuit Lucian Blaga? O întrebare care ar trebui să primească şi un răspuns concret.

          Casa lui Lucian Blaga, de pe Drumul Dumitrei Vechi, nr. 20, a fost cumpărată de Anuţă Gheorghe şi vândută lui Moldovan Ioan. Casa, zidită de Blaga pentru o „aşezare definitivă” şi păstrată în cea mai mare parte aşa cum a conceput-o, ar trebui să fie un loc de reculegere şi pelerinaj, omagiind memoria poetului şi permanenţa cuvântului românesc, în concordanţă cu frumuseţea munţilor.