Mihaela Ivan: Ați scris destul în Cartea Neagră a Guvernării PNL în Criza COVID! Aveți toate motivele să plecați acasă!

Lista următoare este pentru a ne aduce aminte și pentru a nu repeta vreodată greșelile:
1) PNL a gestionat criza COVID din rațiuni pur politice, cu decizii mult întârziate, neprofesioniste și insuficient fundamentate.

2) Oamenii și-au pierdut încrederea în capacitatea actualului Guvern de a gestiona criza provocată de COVID-19, mai ales din cauza proastelor exemple publice oferite:
 petrecerea de la Palatul Victoria a premierului Orban, în plină criză medicală, întâlnirile de partid organizate de ministrul Alexe, la Iași, petrecerea organizată cu numeroși invitați de Rareș Bogdan, numirile controversate în funcții ale unor persoane care nu au nicio legătură cu lumea medicală făcute de ministrul Sănătății, Nelu Tătăru.

3) Măsurile pentru sprijinirea economiei și păstrarea locurilor de muncă nu există, România se îndatorează excesiv, iar creșterile de pensii și alocații promise nu se mai fac.

4) Planul de redresare propus de PNL, după luni de zile de la declanșarea crizei, a rămas doar la nivel de intenție.

5) Aproximativ 1 milion de locuri de muncă au fost definitiv desființate.

6) Venituri la stat mai mici, cheltuieli bugetare mai mari. Nu a existat nicio măsură eficientă de creștere a colectării veniturilor la buget. Guvernul PNL cu 16 ministere cheltuie cu 20% mai mult pe bunuri și servicii decât orice alt Guvern.

7) Premierul Ludovic Orban și cabinetul său nu au adoptat nicio măsură reală de sprijin a puterii de cumpărare a populației.

 Guvernarea PNL a readus austeritatea și cercul vicios al salariilor mici.

9) “Vom face”, “Vom analiza”, “Vom vedea”, “Avem în plan”, “Ne gândim”, “Vom evalua” – aceasta a fost caracteristica guvernării PNL pentru salvarea economiei românești din criza profundă în care a intrat în ultimele 6 luni.

10) În numai 8 luni de guvernare, Ministrul Finanțelor Publice a împrumutat peste 100 miliarde lei, de 4 ori mai mult decât guvernarea de stânga.

PNL creează haos înainte de începerea anului școlar. Orban și Iohannis au aruncat răspunderea la autoritățile locale și la conducerile școlilor, fără să reglementeze niciunul dintre scenariile colorate anunțate public.
 Directorii unităților de învățământ sunt disperați, nu există nici măcar un rând despre norme şi ghiduri oficiale pentru a reglementa distinct cele 3 scenarii.

Singura certitudine venită de la Guvern e că anul școlar începe 14 septembrie 2020.

Ați scris destul, în “Cartea neagră”. Aveți toate motivele să plecați acasă, din respect pentru oamenii care nu au nicio vină că voi sunteți incapabili.

Mihaela Ivan,

purtător de cuvânt al Alianţei pentru Bistriţa-Năsăud