Un iubit profesor al Universităţii din Bucureşti, născut în judeţul nostru, a trecut la cele veşnice

Departamentul de Botanică și Microbiologie al Facultăţii de Biologie şi Grădina Botanică „D. Brandza” a Universităţii din Bucureşti anunţă cu mare tristeţe trecerea la cele veşnice a prof. univ. dr. Ioan Cristurean, distins botanist care şi-a închinat aproape 50 de ani activităţii didactice şi ştiinţifice, contribuind la formarea a numeroase generaţii de biologi şi la dezvoltarea botanicii româneşti.

De asemenea, profesorul Ioan Cristurean a avut o contribuţie însemnată la bunul mers al instituţiei prin funcţiile pe care le-a deţinut de-a lungul timpului: director adjunct şi director al Grădinii Botanice (1972 – 1976), secretar ştiinţific al Consiliului Profesoral al Facultăţii de Biologie (1981 – 1987) şi al Facultăţii de Biologie, Geologie şi Geografie (1987-1990), cancelar (secretar ştiinţific) al Senatului Universitar (1996-2000).

Profesorul Ioan Cristurean s-a născut la 1 noiembrie 1934, Şieu-Măgheruş, judeţul Bistriţa-Năsăud. A urmat şcoala primară şi apoi liceul la Bistriţa. Mai întâi a fost elev al liceului teoretic, apoi a trecut la liceul economic, ca mai apoi, prin desfiinţarea acestuia din urmă, să-şi continue studiile la şcoala Medie Tehnică de Horticultură. După definitivarea studiilor liceale, în 1953, devine student al Facultăţii de Biologie, Universitatea din Bucureşti, fiind absolvent al promoţiei 1958. Lucrarea de licenţă a tratat flora şi vegetaţia pădurii Cernica, judeţul Ilfov. În 1963 se înscrie la doctorat, sub conducerea distinsului profesor dr. Traian Ştefureac, subiectul tezei fiind unul cu semnificaţie specială: „Cercetări botanice în zona deluroasă a Bistriţei (judeţul Bistriţa-Năsăud)”.

Activitatea didactică a prof. univ. dr. Ioan Cristurean a debutat imediat după absolvirea facultăţii, în 1958. A fost repartizat ca profesor de biologie în judeţul Vrancea, dar nu a activat prea mult în această funcţie întrucât profesorul Traian Ştefureac, cunoscându-i interesul pentru studiul plantelor, l-a chemat la Bucureşti, la catedra de botanică, pentru a ocupa un post de preparator. Ulterior, a parcurs toate treptele ierarhiei didactice din învăţământul superior: asistent universitar (1960-1972), lector universitar (1972-1990), conferenţiar (1990-1992), profesor universitar (1992-2005). După 1990, timp de aproape un deceniu (1991-1999), a fost şi şeful Catedrei de botanică. În decursul celor 47 de ani de activitate didactică, prof. dr. Ioan Cristurean a predat cursuri de Botanică sistematică, dar şi de Botanică generală, Floră tropicală, Fitocenologie, Taxonomie vegetală, Fitodiversitate, Algologie, Plante medicinale şi altele.

De asemenea, a realizat lucrări practice în teren sau laborator, practică pedagogică, practică biologică. A lucrat atât cu studenţi ai Facultăţii de Biologie, cât şi cu studenţi de la Geologie sau Geografie. Profesorul Ioan Cristurean a îndrumat, de asemenea, activitatea studenţilor în cadrul cercului ştiinţific de botanică, a coordonat peste 150 de lucrări de licenţă şi disertaţie şi tot pe atâtea lucrări metodico-ştiinţifice pentru obţinerea gradului didactic I ale profesorilor din învăţământul preuniversitar. Activitatea didactică a profesorului Ioan Cristurean s-a materializat de-a lungul timpului în cursuri universitare, lucrări cu caracter didactic, cu caracter istoric sau recenzii. Se remarcă în mod deosebit lucrările privitoare la originea şi evoluţia plantelor, destinate atât studenţilor, cât şi cadrelor didactice. De asemenea, menţionăm apariţia relativ recentă (2011) a articolului Scurt istoric al botanicii la Universitatea din Bucureşti care aduce o serie de date inedite despre botaniştii Universităţii din Bucureşti, de la înfiinţare şi până în prezent, şi preocupările acestora.

Activitatea ştiinţifică a prof. univ. dr. Ioan Cristurean s-a desfăşurat, aşa cum era şi firesc, în domeniul florei şi vegetaţiei. Astfel, cele mai multe dintre studiile realizate sunt privitoare la flora şi vegetaţia din Dobrogea (Hagieni, Munţii Măcin), Delta Dunării, Bistriţa-Năsăud, Defileul Dunării, pădurea Comana, Câmpia Română, luncile râurilor Siret, Buzău, Călmătui, Argeş. Prof. dr. Ioan Cristurean a coordonat opt granturi naţionale şi a fost membru în echipa de cercetare a altor 22 de proiecte. Activitatea de cercetare s-a concretizat în peste 80 de articole ştiinţifice publicate ca unic autor sau în calitate de co-autor, dar şi în aproape 20 de cărţi sau capitole de cărţi. Contribuţii ştiinţifice importante le-a avut la realizarea lucrării „Atlasul Complex al Porţilor de Fier” distinsă cu premiul Academiei Române. De asemenea, prof. dr. Ioan Cristurean a contribuit cu date şi la realizarea altor lucrări ştiinţifice printre cele mai recente aflându-se „Determinatorul Ilustrat al Faunei şi Florei României” coordonat de dr. S.P. Godeanu. Prin cercetările ştiinţifice realizate a contribuit, de asemenea, la fundamentarea unor arii protejate de interes naţional precum Pădurea Hagieni, Munţii Măcinului, Obcina Mestecăniş.

Profesorul Ioan Cristurean a realizat însă de-a lungul carierei domniei sale şi alte tipuri de activităţi. Pe lângă cele de conducere, încredinţate în cadrul Universităţii din Bucureşti, a îndeplinit şi alte funcţii: secretar al Secţiei de Botanică a Societăţii de Ştiinţe Biologice (cca 35 ani), secretar general al Societăţii de Ştiinţe Biologice începând din 1995; secretar al Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii la fosta Regiune Bucureşti; secretar Ştiinţific onorific al Comisiei Monumentelor Naturii de pe lângă Academia Română, conform Hotărârii Biroului Prezidiului Academiei din 27.06.1984; membru în Comisia de Ecologie a Academiei Române (3 ani ); secretar al Comisiei de Ştiinţe exacte II, din cadrul Consiliului Naţional pentru Evaluare Academică şi Acreditare (CNEAA) din 1994 până în 2000; redactor şef adjunct în Colegiul de Redacţie al revistei Studii şi Cercetări de Biologie, seria Botanică din 1998; membru în colegiul de redacţie la Revue Roumaine de Biologie, Acta Botanica Horti Bucurestiensis, Natura, Biomet; membru al Consiliului Profesoral al Facultăţii începând din 1972 până în 2004; membru al Consiliului Ştiinţific al Grădinii Botanice începând din 1972; membru al Senatului Universitar între anii 1972-1976 şi 1996-2004. De asemenea, prof. dr. Ioan Cristurean, recunoscut pentru calităţile profesionale, a fost referent ştiinţific la o serie de lucrări ştiinţifice ale unor reviste de specialitate din Spania, Belgia şi Italia, referent ştiinţific şi membru în cinci comisii de doctorat din India, membru în numeroase comisii de doctorat la universităţile din Bucureşti, Iaşi, Cluj, Constanţa, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice etc.

În calitate de director al Grădinii Botanice a Universităţii din Bucureşti, prof. dr. Ioan Cristurean a avut o contribuţie importantă la realizarea complexului de sere de expoziţie în perioada 1973-1976, dar şi la asfaltarea aleilor, renovarea unor clădiri, inclusiv a serelor vechi, organizarea de noi sectoare, îmbogăţirea colecţiilor de plante ornamentale.

Celor de mai sus am dori să adăugăm faptul că prof. dr. Ioan Cristurean s-a numărat printre acei dascăli dăruiţi profesiei lor, exigenţi şi profunzi, dar în acelaşi timp plini de căldură şi cu sufletul permanent deschis. A fost unul dintre cei mai iubiţi profesori din Facultatea de Biologie şi, îndrăznim să spunem, nu este nici un absolvent care să nu-şi amintească cu plăcere şi emoţie totodată de cursurile de Botanică sistematică, de aplicaţiile din cadrul practicii bioogice, de profesorul Ioan Cristurean.

Comunitatea academică a Universităţii din Bucureşti, alături de profesorii şi studenţii din Facultatea de Biologie, Departamentul de Botanică și Microbiologie şi Grădina Botanică „D. Brandza” deplâng trecerea sa la cele veşnice şi sunt alături de familia îndoliată.

Înmormântarea va avea loc luni, 17 mai 2021, orele 12-13, la cimitirul Militari 1 (Bulevardul Uverturii, nr. 140). Persoanele care doresc să îşi ia rămas bun de la profesor o pot face la Capela cimitirului începând de duminică, 16 mai 2021, ora 15.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!