( Video) Episcopul Macarie a aşezat folclorul muzical de pe Văile Țibleșului în carte. Eveniment de amploare la Muzeul Etnografic al Transilvaniei

 

Două dintre cele mai recente volume semnate de Preasfințitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, au fost lansate în cadrul unui eveniment cultural și editorial, miercuri seara, 13 martie 2024, în Sala „Reduta” a Muzeului Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Au participat Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei, Preasfințitul Părinte Episcop Macarie, clerici, teologi, oameni de cultură, reprezentanți ai mediului academic și ai instituțiilor publice, precum și numeroși credincioși clujeni și bistrițeni. Judeţul Bistriţa-Năsăud a fosr reprezentat de primarii de la poale de Ţibleş: Sorin Hognogi, din comuna natală Spermezeu, Paul Ştir-Căianu Mic, Vlăduţ Purja, Tîrlişua, Nicolae Buşcoi-Zagra, de managerul Centrului Judeţean pentru Cultură-Alexandru Pugna şi de Şef Serviciu Emilia Bumb. 

 

În cadrul evenimentului au fost lansate următoarele două volume: „Folclor muzical de pe Văile Țibleșului – vol. 1, Cântece ocazionale”,  apărut la Editura CURS din Cluj-Napoca, sub egida Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, reprezintă o colaborare între PS Părinte Episcop Macarie (Marius-Dan) Drăgoi și etnomuzicologul Lucia-Augusta Iștoc, marcând o contribuție importantă la documentarea și tezaurizarea patrimoniului folcloric muzical din arealul natal al Preasfinției Sale. Rodul a mai multe decenii de cercetare concretizat într-un impresionant volum, peste 4000 mii de piese care au fost predate Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române” (IAFAR) din Cluj, lucrarea nu consemnează doar „piese de folclor”, ci redă, în cuvintele autorului, „frânturi de suflet dăruite de către înaintașii noștri: părinți, bunici, străbunici”. Cel de-al doilea volum prezentat este intitulat „De ce mă simt singur într-o eră a comunicării? Bucurie cerească, singurătate omenească”, fiind tipărit la Editura Felicitas a Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord. Autorul, Părintele Epicop Macarie, observă cum, în contextul societății contemporane marcate de progrese tehnologice semnificative și de o creștere exponențială a mijloacelor de comunicare, se acutizează, în mod paradoxal, sentimentul de izolare și singurătate. „Această contradicție între scopul inițial al tehnologiilor de comunicare – acela de a uni oamenii – și realitatea emergentă, în care oamenii se simt mai separați decât oricând, provoacă o serie de reflecții despre modul în care creștinii, ca membri ai Bisericii lui Hristos, se pot raporta și răspunde la provocarea singurătății într-o eră hiperconectată”, spune ierarhul pelerin.

 

Au luat cuvântul și au prezentat noile apariții editoriale: Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, prof. univ. dr. Ioan Bolovan – membru corespondent al Academiei Române, director al Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca și membru în Adunarea Națională Bisericească, prof. univ. dr. Ioan Bocșa – cadru didactic la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, interpret de muzică tradițională românească și coordonator al Ansamblului de Muzică Tradiţională Românească „Icoane”, precum și etnomuzicologul Lucia-Augusta Iștoc, coautoarea volumului „Folclor muzical de pe Văile Țibleșului – vol. 1, Cântece ocazionale”.

 

 

De asemenea, autorul volumelor, Preasfințitul Părinte Macarie, a vorbit despre conținutul cărților și le-a mulțumit celor care au contribuit la apariția acestora, precum și tuturor celor prezenți.

 

 

Evenimentul editorial, moderat și prezentat de către istoricul dr. Tudor Sălăgean, managerul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, a fost completat cu mai multe momente artistice. Acestea au fost susținute de Ansamblul de Muzică Tradițională Românească „Icoane” din cadrul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima”, precum și de ansamblurile folclorice „Țibleșul” din Spermezeu, „Glanetașul” din Agrieș-Târlișua și „Roua Țibleșului” din Căianu Mic. De asemenea, rapsozii populari de pe Văile Țibleșului, zona natală a Episcopului Macarie, în frunte cu familiile Purja din Agrieș (Lelea Teodora, rapsod popular şi Tezaur Uman Viu, cu fiica Lenuța și nepotul Sergiu) și Horoba din Molișet (Lelea Aurica cu fiica Eugenia, ginerele Radu și nepoata Anda), precum și doamna Maria Curtușan, interpretă de muzică populară, au împărtășit publicului frumusețea cântecelor tradiționale și bogăția horilor moștenite de la înaintași.