Aurel Rău - 94. Cântece de stea

Pe 9 noiembrie, Aurel Rău, originar din Josenii Bârgăului, a împlinit vârsta de 94 de ani. Îmi amintesc cum a fost sărbătorit în cadrul Ateneului de la Bistrița, de prof. Mircea Gelu Buta și de un desant de scriitori clujenei, între care s-au numărat, Ion Pop, Irina Petraș, Adrian Popescu, Ion Cristofor, care au rostit cuvinte emoționante despre poet, adunate cu multă osârdie de același Mircea Gelu Buta, în volumul In honorem, din cadrul seriei „Arhivele Bistriței”, IX, fascicula 1/23, la care s-au adăugat și alte semnături
locale. Festivitatea a continuat cu deplasarea sărbătoritului și a invitaților săi în localitatea Josenii Bârgăului, unde școlii gimnaziale de acolo i s-a acordat numele poetului. Până nu demult funcționa cutuma că instituțiile de tip școlar nu pot primi decât numele unor personalități, decedate, dar iată că această interdicție a fost abrogată, devreme ce mai cunosc un caz asemănătora, când școlii de la Lugașul de Sus, de lângă Aleșd-Bihor, i s-a acordat numele lui Ovidiu Drimba. Aici, la această școală, și-a început învățătura de car te poetul continuându-și apoi studiile la Năsăud și Cluj. Evenimentul a fost anticipat de volumul intitulat Cântece de stea, pe care poetul l-a editat în 2019, la Editura Școala Ardeleană din Cluj-Napoca, în care a făcut un fel de istorie a revistei „Steaua”, prin intermediul articolelor pe care poetul a rememorat drumul parcurs, de la preluarea revistei, în 1954, de către actualul nonagenar.
Spre a se putea urmări drumul parcurs de revista „Steaua”, de la „Almanahul literar” din 1949, până în 2019, redactorul ei, Aurel Rău a realizat un fel de bilanț, adunând
laolaltă toate articolele aniversare pe care le-a scris în revista „Steaua” în aceste momente sărbătorești. În sumarul culegerii, intitulată Cântece de stea (Ed.Scoala Ardeleană, 2019) figurează 20 de articole de acest fel, poposind la vârste impresionante, precum la momentul 550 de numere, 700 de numere sau la 5o de ani de apariție, din aprilie 2009. Sunt rememorate astfel toate bătăliile „Stelei” pentru ieșirea din dogmatism și proletcultism, pentru deschidere și recuperarea valorilor. În anii dintâi nai luptei de clasă, sunt de menționat prezența în „Almanahul literar” a lui Miron Radu Paraschivescu, sau Geo Dumitrescu, George Munteanu, Cornel Regman sub pseudonimul Dan Costa. Spiritul „Stelei” va ieși la lumină mai pregnant sub conducerea lui A. E, Baconsky, talonat de aproape de Victor Felea, Aurel Gurghianu și Aurel Rău, iar mai târziu de D,R, Popescu, Mircea Tomuș, Virgil Ardeleanu, Leonida Neamțu. Nici faza colaborărilor lui Petru Dumitriu nu e uitată, sau sumarele
cu „ambiție monografică privind restituirea integrală a operelor lui Eminescu, Sadoveanu, Goga, Rebreanu” când „vor fi angajate polemici sau vor fi „strâmtorate„ îndârjiri de dăinuire a spiritului vetust”. Au fost ani în care revista a dus o luptă permanentă pentru a recupera pe importanții scriitori interbelici, în special a lui Arghezi sau Bacovia, iar pentru Cluj, pe Agârbiceanu și Blaga. Sunt demne de urmărit aceste etape, deoarece în paginile revistei se consumă și încercările lui Mircea Zaciu de a deveni prozator, semnând mai multe nuvele și povestiri din viața orașului, după cum e de menționat serialul lui Henri Jacquier despre „Oda Limbii Române” sau articolele lui Nicolae Mărgineanu după consumarea celor 16 ani de detenție, dar și cele semnate de Octavian Fodor, Constantin Daicoviciu, Dumitru Dumitrașcu etc. la rubricile „Opinii”, „Confluențe”, „Profiluri”, „Viața cărților”. Acestea au devenit și mai bine reliefate odată cu întinerirea echipei redacționale, prin echinoxiștii Petru Poantă, Adrian Popescu, Eugen Uricaru. Prin astfel de mărturisiri, Aurel Rău devine, implicit, și un monografist de luat în seamă pentru rolul revistei „Steaua” în mișcarea literară națională.