TITUS WACHSMANN HOGIU ŞI NICULAE VRĂSMAŞ, CETĂŢENI DE ONOARE AI COMUNEI PRUNDU BÂRGĂULUI

PROPUNERE DE ACORDARE A TITLULUI DE CETATEAN DE ONOARE AL COMUNEI PRUNDU BARGAULUI, DOMNULUI NICULAE VRĂSMAŞ

În anul acesta, peste puţină vreme, se împlinesc 40 le ani de la ctitorirea unui eveniment cultural simtomatic pentru ,,Valea Bârgăului", ce şi-a dovedit, prin vreme, perenitatea, puterea, forţa de a atrage ca un magnet forţele culturale ale minunatei noastre văi. Această existenţă deosebit de fructuoasă, innobilată cu rezultate notabile, ce constituie prilej de mândrie pentru toate aşezările din ,,Ţara Bârgaielor" este rezultatul muncii neostenite, eforturilor şi strădaniilor unor fii ai Bârgaielor, unor oameni ce şi-au făcut din preamărirea, pe merit, a aşezărilor Văii, şi a activităţii unor oameni dedicaţi acestor aşezări şi oamenilor ce vieţuiesc pe aceste Plaiuri, un scop, un ţel în viaţă. Printre aceştia, la loc de aleasă cinste, se află un lume, un fiu autentic al Văii, al comunei Prundu Bârgăului: inginerul geolog, scriitorul şi jurnalistul de aleasă vocaţie şi posibilitate intelectuală, Domnul Niculae Vrăsmaş.

Acum când comuna Prundu Bârgăului, capitala Ţării Bârgaielor”, se pregăteşte de un moment aniversar, pentru că aşa ceva devine ,,A 40-a ediţie a Simpozionului Văii Bârgăului, permiteţi-mi să vă sugerez, cu tot respectul şi preţuirea pe care vi le port, în calitate de Cetăţean de Onoare al Comunei Prundu Bârgăului din 2006, un nume pe care îl propun să-1 adaugaţi pe Lista Cetăţenilor de Onoare ai Comunei şi care este Niculae Vrăsmaş. Îngăduiţi-mi, vă rog, în sprijinul acestei propuneri să aduc şi câteva argumente care mi se par deosebit de elocvente, argumente prefaţate doar de câteva, succinte, date biografice, dar care împreună să constituie un suport, mai mult decât îndestulător, menit să susţină în faţa Dumneavoastră a propunerii avansată mai sus.

Niculae Vrăsmaş s-a nascut la 3 noiembrie l939 la Prundu Bârgăului în familia lui Niculae şi Florica născută Sucilea, care au mai avut înca trei feciori: Teo (profesor, om le cultură, poet), Macedon (contabil şef la Primaria Prundu Bârgăului) şi Traian (prof, iniv. dr. la Bucureşti). A urmat primele 7 clase la Şcoala din Prund, apoi la îndemnul profesorilor Radu Petrescu şi Ioan Dihor, mai ales, îşi ia soarta în propriile mâini luând drumul Bucureştiului pentru a deveni geolog, dar drumul profesionist este complicat şi „Nicu”, îngăduiţi-mi prescurtarea, după ce reuşeşte la Şcoala Medie Tehnică de Geologie din Bucureşti, unica în ţară cu acest profil, de patru ani, şcoala se desfiinţează după doi ani, iar Niculae Vrăsmaş alege drumul şantierelor geologice, unde continuă să împletească munca cu şcoala, terminând liceul seral şi urmează apoi Şcoala Tehnica de Geologie, devenită post-liceală, pe care o absolvă, în 1958, fiind repartizat la Întreprinderea de Prospecţiuni din Bucureşti, lucrând doua campanii de teren, ca tehnician hidrogeolog, în Delta Dunării şi bazinul minier Motru, pregătindu-se intens pentru facultatea de geologie, la care reuşeşte, printre primii, în anul următor, absolvind-o în 1964. Repartizat la ISEM Bucureşti, Niculae Vrăsmaş începe o intensa activitate de cercetare geologică, pe şantierele de explorare geologica din Munţii Călimani - Gurghiu - Hărghita, ca inginer, şef secţie şi geolog şef (1964-1975), apoi conduce activitatea unor echipe complexe de prospecţiune geologică, efectuând lucrări pe întreg cuprinsul ţării şi studii de sinteză geologică a Carpaţilor Orientali, materializate în peste 100 de rapoarte, proiecte şi studii de specialitate, asupra unor zone care au devenit obiective intrate în circuitul economic al ţării. Niculae Vrăsmaş este principalul autor al proiectului de cercetare a mineralizaţiilor auro-argentifere din Munţii Călimani, prin care s-a realizat o galerie de 6.2 km, ce a străpuns Muntele Strunioru, trecând din judeţul nostru în cel vecin, Suceava, cu scop de explorare a filoanelor aurifere şi a mineralizaţiilor polimetalice dintre Pârâul Tihu (Dornişoara) şi Pârâul Aurari (Colibiţa), lucrare ce a fost abandonată, din păcate, după anul 1989. După pensionarea sa, în 1999, a continuat sa lucreze în branşă, efectuând lucrări de specialitate în cadrul unor cariere şi balastiere din judeţul Bistriţa – Năsăud.

Îndelungata şi bogata sa activitate profesionala a fost materializată în numeroase lucrări de specialitate (rapoarte, proiecte, studii şi memorii), cu privire la obiectivele de interes economic, pentru care a lucrat timp de 45 de ani, materialele aflându-se în arhivele instituţiilor la care a activat, precum şi la Fondul Geologic Naţional din Bucureşti. Pentru munca depusa a fost adeseori evidenţiat şi premiat, iar despre activitatea sa profesională s-au făcut numeroase referiri în presa vremii (Scânteia Tineretului, Zori Noi, Suceava, Informaţia Hărghitei), radiou (Ion Vulcan) §i televiziune (Horia Vasiloni), precum şi în beletristică (,,8 aldin de noapte - Altfel de călatorii spre centrul pământului" de Mihai Caranfil), elogiile însoţind numele lui Niculae Vrăsmaş.

Niculae Vrăsmaş este căsătorit cu Sultana, născută Ştefănescu, ing. geolog, colegă de breaslă şi tovarăşă de viaţă, fără copii. Dorinţa lor este înfiinţarea unui muzeu, privat, în casa de la Prundu Bârgăului, reprezentativ pentru tradiţiile acestui colţ de ţară.

Revenit acasa, la Prundu Bârgăului, aici unde obârşia şi locurile îl atrăgeau cu putere, bârgăuanul din el şi-a regăsit repede albia şi căutătorul din el, geologul de vocaţie s-a reorientat spre dezvoltarea economică a zonei şi în primul rând a comunei, candidând de primar în anul 2000, dar reuşind să contribuie la bunăstarea comunei şi a locuitorilor doar în calitate de consilier ales, îndeplinind funcţia de preşedinte al Comisiei de urbanism, administraţie publică şi juridică, în perioada 2000-2004, când a prezentat şi a susţinut numeroase proiecte în favoarea comunităţii (deschiderea carierelor de andezite din Muntele Heniu, construirea unor trotuare cu borduri şi anrocament pe uliţa Secu, înfiinţarea unei societăţi de gospodărie comunală, transformarea clădirii fostei fabrici de brânzeturi într-o hală cu produse agro-alimentare, înfiinţarea unui muzeu al Văii Bârgăului, întocmirea unor documentaţii pentru introducerea unor cladiri istorice în lista monumentelor clasificate, şi multe altele).

Calităţile personale ale omului de cultură şi dragostea pentru comuna natală, ale lui Niculae Vrăsmaş, au fost materializate prin punerea în funcţiune a valorosului său condei, pătruns şi recunoscut în presa locală şi în cercul scriitorilor bistriţeni. Este unul dintre fondatori, redactor şi redactor responsabil al suplimentului ,,Gazeta de Bârgău", serie nouă, ajuns în anul VI, la Nr.74, găzduit de cotidianul ,,Răsunetul", la care este şi redactor colaborator, dar activând şi la alte publicaţii din judeţ sau din ţară, precum: ,,Răsunetul literar", ,,Mesagerul literar şi artistic", ,,Revista ilustrată" şi ,,Mişcarea literară" (Bistriţa), ,,Vatra Veche" (Tg. Mureş), ,,Arhiva Someşană", serie nouă şi ,,Eco Terra" (Cluj - Napoca), ,,Ferma" (Timişoara) şi altele, cu subiecte constând în cunoaşterea Bârgăului şi a oamenilor săi, în lume.

Menţionăm câteva dintre articolele şi eseurile sale, deosebit de apreciate de cititori şi de specialişti: ,,Memoria jurnalului", ,,Primvara lui Tini Pavel", ,,Moştenirea lui Vasile Fabian Bob", ,,Un rege al bârgăuanilor", ,,Ion Lazu între geologie şi literatură", ,,Dinu Flamand şi Frigul intermediar”, ,,Pe urmele lui Radu Petrescu la Petriş", ,,Radu Petrescu la Prundu Bârgăului", Interviu cu Adela Petrescu", ,,Triunghiul s-a inchis", ,,Interviu cu Aurel Rau", ,,Mircea Horia Simionescu, un clasic în viaţă", ,,Ion Th. Ilea - la centenar", ,,Valentin Raus - observator minuţios al realităţii cotidiene", ,,Lipsa de cultivare a literaturii, prin mas media, conduce la ignorarea acesteia de către publicul larg", ,,Simple crestături pe răbojul vremii mele" (în memoria lui George Vasile Raţiu), „Vasile Fabian Bob Reu (Rău) - 215 ani de la naştere", "La 30 de ani, Ioan Vrăsmaş are o recunoaştere europeană", ,,50 de ani de la înfiinţarea Casei de Copii din Prundu Bârgăului", ,,Valentin Raus, 90 de ani de la naştere", ,,100 de ani de la trecerea lui George Coşbuc prin Valea Bârgăului", ,,Slujba de la Biserica din Mijlocenii Bârgăului", ,,Regele Mihai în Ţara Bârgaielor", "Simpozionul Cultural al Văii Bârgăului", ,,Lăsatul Secului în Ţara Bârgaielor", ,,De Rusalii la Bârgău" şi multe altele.

Cărţile sale: ,,Regele brazilor şi folclorul" (2005), ,,Prundu Bârgăului - o vatră străveche" (2007), ,,Jurnale paralele - Radu Petrescu văzut de un elev al său" (2008), ,,Un brad intrat în legendă - Regele Brazilor în literatură şi folclor" (2010), volumele îngrijite: ,,Nori dantelaţi" (,,Nuages denteles"), (2008), ediţie bilingvă a unor poezii scrise de Teo Vrăsmaş, precum şi alte volume în pregătire: ,,Alaiul Nunţilor din Bârgău", monografie a folclorului specific bargauan desfeşurat ca festival de 43 de ani, ,,Moştenirea lui Fabian", o antologie unuia dintre primii poeţi români, născut la Rusu Bârgăului acum 215 ani, ale cărui versuri au fost reluate de Eminescu în Epigonii, dar şi ,,Anuarul Bârgăuan", Nr.l, aflat sub tipar, care va fi lansat la cea de a 40-a aniversare din 4 iunie 2011, a Simpozionului Cultural al Văii Bârgăului, îl definesc pe Niculae Vrăsmaş ca un adevărat scriitor alŢării Bârgaielor şi nu numai.

Este, Niculae Vrasmaş, şi un om ancorat în viaţa cetăţii, fie că această cetate este Bistriţa sau localităţile de pe Valea Bârgaielor, activitatea sa desfăşurându-se şi în cadrul unor fundaţii, la care este membru fondator, precum ,,Plaiurile Bârgăului", ,,Speranţa reînviată", ,,Clubul Internaţional Boema", sau Fundaţia Culturală ,,Valea Bârgăului", în cadrul căreia este un vechi şi activ participant, cu interesante comunicări, dar şi ca organizator şi moderator, în ultimii ani, a Simpozionului Cultural al Văii Bârgăului.

Activitatea sa, cu adevărat prodigioasă, nu a trecut neobservată iar cărţile sale au fost primite apreciativ, elogios, uneia dintre ele acordandu-i-se două premii în acelaşi an: Premiul Saloanelor ,,Liviu Rebreanu", 2008, pentru debut în volum literar şi Premiul ,,Anului editorial 2008 al Bibliotecii Judeţene ,,Octavian Goga" din Cluj - Napoca, pentru proză şi beletristică. Este membru al Asociaţiei Geologilor din România, al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, al Societăţii Scriitorilor din judeţul Bistriţa - Năsăud, al Societăţii Scriitorilor Bistriţeni ,,Conexiuni" şi membru ASTRA, Năsăud. A primit numeroase Diplome de Apreciere, Diplome de Excelenţă, Diplome de Onoare şi Titlul de Onoare pentru activitate jurnalistica în domeniul culturii, în 2009 şi 2010. Numele lui Niculae Vrăsmaş este cuprins în antologiile PROADO, BOEMIA, CONEXIUNI, în Dicţionarul culturii şi civilizaţiei populare a jud. Bistriţa - Năsăud şi în Dicţionarul ,,Scriitori romani la frontiera mileniului III, vol. l, Bistriţa - Năsăud.

Normal ca în activitatea lui Niculae Vrăsmaş un capitol deosebit, pentru Valea Bârgăului, il constituie apariţia între paginile ziaralui ,,Răsunetul” a ,,Gazetei de Bârgău" o publicaţie ce vorbeşte şi judeţului dar şi ţării, despre faptul că în fiecare dintre localităţile ce alcătuiesc salba minunată a Văii trăiesc oameni adevăraţi, harnici şi pricepuţi, care sunt dăruiţi muncii şi ştiu, pe ogor, în livadă, în pădure sau la stative, să demonstreze că munca îi oferă omului şansa verticalităţii. Ca unul ce am incercat să sprijin apariţia ,,Gazetei de Bârgău" şi să o ajut să circule în judeţ, ştiu că, în fiecare număr, Niculae Vrăsmaş depune eforturi deosebite pentru a putea cuprinde evenimentele ce se petrec în comunele din acest perimetru şi nu odată ,,fii ai Văii Bârgaielor" au fost satisfăcuţi că, indiferent unde traiesc în ţară, au tangenţă cu zona pe care o iubesc.

Pentru toate acestea şi pentru multe alte motive ce se găsesc încă în sertarele cu muncă multă ale lui Niculae Vrăsmaş, îmi îngădui să vă recomand călduros ca acest veritabil bârgăuan să fie recompensat cu titlul de ,,Cetăţean de Onoare al Comunei Prundu Bârgăului". Reiterez faptul că subsemnatul sunt, din anul 2006, deţinător al acestui titlu onorific şi nu am ascuns nici o clipă faptul că sunt deosebit de mândru pentru această distincţie care, indiferent de vârstă, constituie prilej de mulţumire şi motiv de emulaţie pentru fiii bârgăuani şi copiii bârgăuanilor.

Concluzii privind argumentele principale ce justifică propunerea de acordare a titlului de Cetăţean de Onoare Domnului Niculae Vrăsmaş.

Domnul Niculae Vrăsmaş este o personaiitate cu merite recunoscute, pe linie profesională, având contribuţii la propăşirea comunei, a judeţului şi a ţării, fiind un apărător al valorilor istorice, etnofolclorice şi culturale ale zonei natale, pentru a căror conservare şi cunoaştere în lume se luptă printr-o intensă activitate publicistică. Domeniile sale de activitate au cuprins sectorul economic, prin cercetarea geologică a resurselor minerale din mai multe zone din ţară, dar mai ales a celor din Munţii Călimani şi Bârgău, contribuind la dezvoltarea economică, dar şi sectorul cultural-educativ, prin implicarea adâncă în istoria, administraţia şi cultura locală, redactarea în ultimii 7 ani a "Gazetei de Bârgău", cercetarea intensă a arhivelor, publicarea de articole şi cărţi, despre şcoală, tradiţii populare locale şi întocmirea primului volum al monografiei comunei natale, Prundu Bârgăului.

Bistriţa,4 aprilie 2011,

Prof. Adrian Liviu Mănarcă, Cetăţean de Onoare al comunei Prundu Bârgăului

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5