Parteneriat public privat în Bistriţa

Proiectul de oferta electorală ,,10 pentru Bistriţa”, a organizaţiei municipale PNL, oferta de proiecte ce va fi armonizată cu colegii de la PSD în cadrul USL, la alegerile de anul viitor, propune parteneriat public-privat (PPP) ca modalitate de rezolvare a unor probleme ridicate şi susţinute de cetăţeni a fi rezolvate.

De fapt, PPP se exprimă printr-un contract pe termen lung, o asociere între autoritatea publică (ex. Primăria Bistriţa) şi o companie privată pentru delegarea, furnizarea unor servicii publice de calitate sau a realizării unor investiţii care să genereze aceste servicii.

Se transferă responsabilitatea pentru furnizarea acestuia, de la public la privat. De ce?

În primul rând pentru ca administraţiile publice , cu toate sursele de finanţare, inclusiv europene nerambursabile, pe care reuşesc să le atragă sunt în permanenţă în lipsă de resurse financiare pentru realizarea de noi proiecte şi dezvoltări de servicii publice.

În al doilea rând administraţia publică este un manager mai puţin eficient a gestionării banilor decât mediul privat şi este un administrator şi mai ineficient datorită diversităţii activităţilor gestionate şi procedurilor mai elaborate de parcurs.

În al treilea rând, timpul de finalizare a unui proiect de investiţii este mult mai mare în administraţie pentru că apar întotdeauna alte priorităţi, factorul politic poate întârzia sau chiar anula derularea firească a unui proiect demarat.

PPP este o formă mai elaborată a concesiunii, implicând o relaţie mai amplă între partenerul public şi cel privat, atât pentru delegarea unui serviciu public, cât şi mai ales pentru realizarea unei investiţii care să determine un serviciu utilizat de comunitate.

De la început trebuie subliniat că PPP trebuie să realizeze ca finalitate, o activitate eficientă, generatoare de profit, fiindcă costurile investiţiilor pentru un serviciu de calitate către cetăţeni, trebuie să fie recuperate prin amortizare şi părţile să realizeze şi un câştig, împărţit proporţional cu participarea în parteneriat.

De asemenea, trebuie specificat că Legea 178/2010 care reglementează în România parteneriatul public-privat obligă cele doua părţi interesate, organismul public şi cel privat să înfiinţeze o campanie de proiect, în conformitate cu legea curentă a societăţilor comerciale, care să gestioneze parteneriatul. Acestei companii îi revine de fapt obligaţia derulării proiectului public privat, deci cu aplicarea unui management de tip privat.

Domeniile de interes ale PPP pot acoperi o paletă larga de servicii şi investiţii şi simpla lor enumerare, poate arăta cât de fezabile pot fi pentru problemele Bistriţei astfel de colaborări, pentru ca acestea să fie finalizate mai repede, mai uşor, mai ieftin: construcţia de autostrăzi, drumuri expres (centuri ocolitoare), crearea /modernizarea de microcentrale, parcuri eoliene sau solare (energie verde /regenerabila), construcţia de locuinţe, centre multifuncţionale de afaceri, aeroporturi, parcuri industriale, spatii de epurare/filtrare, construcţia de parcări, staţii de colectare, separare, tratare deşeuri şi gunoaie, spitale, clinici, sisteme de alimentare cu apă şi canalizare, spaţii pentru sport şi recreere, grădiniţe, creşe, iluminat public etc.

Primăria Bistriţa este în litigiu în instanţă cu lichidatorul judiciar al fostului Proditerm, fiind blocate la valorificare 31 de foste puncte termice, majoritatea ajunse acum în ruină. Terenul aferent este al administraţiei publice. Deblocarea acestui impas, care se judecă de peste 4 ani ar oferi oportunitatea unor astfel de parteneriate publice private, care să genereze activităţi şi servicii publice diversificate, de sport şi agrement, parcări etajate, creşe, grădiniţe, centre medicale, centre pentru persoane vârstnice etc.

Parcul Industrial de la Sărata, cu studiul de fezabilitate aprobat este al doilea exemplu de parteneriat public privat care poate şi trebuie pus în aplicare. La fel Complexul sportiv şi de agrement Wonderland de la Unirea, mai dificil în totalitate, dar pe obiective distincte este un alt exemplu edificator, cu atât mai mult cu cât şi pentru acest obiectiv s-a aprobat Planul Urbanistic Zonal.

Realizarea unui parc cu celule fotovoltaice în zona Bistriţa - Sigmir, generator de energie verde poate conduce la un parteneriat public privat pentru iluminatul public stradal în Bistriţa, cu condiţia preluării în administrare de către Primărie de la Electrica Transilvania a infrastructurii (tergiversată de trei ani de la apariţia legislaţiei în domeniu) .

Exemple de locaţii pentru parcări etajate şi/sau subterane, în parteneriat public privat, în zona Autogară, Piaţa Eminescu, Piaţa Agroalimentară Decebal, pe strada Bistricioarei - în spatele BCR, lângă Camera de Comerţ şi Industrie, pe strada Sigmirului, sau în anumite zone dintre blocuri în cartiere, sunt alte obiective posibile de realizat.

Totul se reduce la voinţa şi determinarea administraţiei locale în căutarea şi identificarea de parteneri, interesaţi şi serioşi, la viziune şi decizii curajoase, sau bine fundamentate şi gestionate responsabil.

Andrei Rusu,

viceprimar Bistriţa