Ce face prefectul? Ţine o lecţie de învăţământ politic şi de management

Foarte mulţi primari care au depus proiecte cu finanţare din fonduri structurale, declarate ulterior eligibile, nu le pot demara deoarece s-au epuizat banii aferenţi cofinanţării.

Astfel, edilii din judeţ s-au plâns, că sunt acuzaţi că nu reuşesc sa atragă fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii şi au acuzat, la rândul lor, birocraţia excesiva caracteristica autorităţilor judeţene, naţionale şi europene.

,,Unii dintre noi care am implementat proiecte pe mai multe măsuri, sigur că ne confruntăm cu mai multe greutăţi. Una dintre ele este aceea că, dacă nu ne încadrăm în 33 de luni cu plata, suntem penalizaţi cu 2%. Vor păţi acelaşi lucru şi alţi colegi de ai mei, pentru că cei care lucrăm în administraţia publică locală, mâncăm aceeaşi pâine.

Cine e vinovat? Am ridicat această problemă, inclusiv la domnul prim-ministru. Problema e în felul următor. Plăteşti penalizarea, pentru că la o lucrare de 100 de miliarde, merită să plăteşti o penalizare de 2 miliarde de lei, să zic aşa, dar nu toate comunităţile au banii aceştia în 10 zile.

Nu-i plăteşti în 10 zile, nu mai poţi derula plata. Ce se întâmplă? Opreşti lucrarea ? Nu depinde de tine cel care derulezi proiectul, ci sunt anumite cauze obiective care duc la penalizări”, a explicat Alexandru Năşcan, primarul comunei Rodna.

Acesta a detaliat că pe baza acestei strategii, s-au luat axele. Unele dintre acestea avantajează anumite proiecte, implicit, anumite primării, care au elaborat proiecte ce beneficiază de cote mai mari de bani, în timp ce altor axe li s-au alocat fonduri mai mici, iar cei care au depus proiecte pe aceste măsuri, au rămas fără bani, pentru că s-au epuizat.

,,Trebuie să evitaţi situaţia de a plăti penalităţi, pentru că e şi păcat. E un termen pe care trebuie să îl respectaţi, ca să nu fiţi nevoiţi să plătiţi penalităţi din banii comunităţii, pentru că din diverse motive au fost întârziate anumite avize, proceduri de achiziţii”, a replicat prefectul Cristian Florian.

Măsura 322, încet, încetişor…pe loc, dar cu TVA de 24%

Şi la acest capitol, edilii s-ai plâns că regulile de accesare a fondurile UE se modifică după ce s-au depus proiectele şi că, în acest fel, pierd finanţarea, dar şi sumele cheltuite pentru consultanţă, deoarece regulile jocului sunt schimbate din mers.

,,Cred că toţi colegii mei primari se confruntă cu probleme de soluţii pe Măsura 322. Proiectele sunt oprite într-o anumită fază de studiu, iar fără avizarea de la Satu Mare, în cazul nostru, nu mai pot fi derulate aceste probleme.

Aş ruga administraţia publică locală să ia legătura cu cei de la Ministerul Agriculturii, pentru că aceste modificări de soluţii durează foarte mult, chiar şi 2-3 luni.

Centrul Sapard de la Satu Mare dispune de foarte puţin personal, cei mai buni au plecat de la ei, şi au rămas foarte puţine persoane care cunosc puţin sau deloc fenomenul şi durează 2-3 luni o modificare de soluţii, şi astfel pierdem cererile de finanţare”, a spus Ştefan Danci, primarul comunei Rebra.

Ca şi când nu ar fi fost de ajuns că România se află pe ultimul loc la absorbţia de fonduri europene şi că modificările făcute de Guvern în metodologia de evaluare a proiectelor pentru dezvoltare pun beţe în roate primarilor, TVA-ul mărit pune capac. Administraţiile locale nu mai au bani pentru cofinanţare din cauza diferenţelor enorme.

,,Cei care am semnat aceste proiecte cu TVA 19%, iar acesta s-a majorat între timp la 24%. Am depus notificări şi la Centrul Sapard de la Satu- Mare, am discutat şi la nivel de minister, dar nu s-a dat nicio soluţie, cine va suporta acea diferenţă de TVA de la 19 la 24%, pentru că termenele scadente se apropie.

Dacă trebuie să le suportăm noi, atunci trebuie să le trecem la domeniul cheltuieli neeligibile, deşi va fi foarte greu de plătit. Ideea e că trebuie să ştim ce avem de făcut. Se plăteşte de către noi, de către beneficiar sau se suportă de la bugetul de stat”, a spus Sorin Mititean, primarul comunei Şieu-Măgheruş.

România, administraţia locală, trezeşte-te!

Concluziile şedinţei sunt aceleaşi: prefectul ascultă, ia aminte, reacţionează şi ţine o lecţie de învăţământ politic şi de management.

Suntem buni de gură, suntem cu ambele picioare în groapă, dar mereu cu coada pe sus.

Asta ar trebui să înveţe şi unele administraţii locale cu liderii lor cu tot: că drepturile, atunci când sunt strigate cu demnitate, bagă în sperieţi şi pe cei mai nesimţiţi dintre politicieni.

Pe când noi, ce facem? Ne adunăm la grămadă în sala de şedinţe, stăm ca sardelele, facem glumiţe, ne amuzăm de unii dintre edili care îşi mai ,,răcesc” gura şi ridică anumite probleme, facem mişto dacă deschid sau nu microfonul, întindem covorul roşu „specialiştilor" de la PDL, Prefectură, Consiliul Judeţean, ne închidem în spatele obloanelor de teamă să nu ne fie mai rău şi aşa cum am învăţat de la Baiazid încoace... ne plângem de milă.