Partidul Poporului (varianta Cojocaru) îşi structurează filialele din judeţ

Dincolo de disputele doctrinare, filiala judeţeană a Partidului Poporului (varianta Cojocaru) este în plin proces de organizare, susţine preşedintele Pavel Ştirbu. Potrivit acestuia, deocamdată Partidul Poporului are organizaţii în municipiul Bistriţa (în 48 din cele 56 secţii de votare), dar şi în câteva comune din judeţ. „Avem peste 1000 de membri înscrişi în rândurile formaţiunii, cu o structură eterogenă. Pentru că şi titulatura este de partid al poporului, la noi au venit oameni din toate categoriile sociale, care susţin un alt mod de a face politică”, ne-a declarat liderul PP Bistriţa-Năsăud. În perioada următoare, formaţiunea îşi pregăteşte candidaţii pentru alegerile locale, în zone unde „Partidul Poporului are credibilitate şi influenţă”, menţionează aceeaşi sursă.

Altfel, Pavel Ştirbu a ţinut să precizeze că Partidul Poporului (varianta Cojocaru) se dezice de cealaltă formaţiune înfiinţată sub aripa lui Mario Iulius Dianconescu, fratele lui Dan Diaconescu. Disputele au apărut după ce Dan Diaconescu „nu şi-a respectat promisiunea de a candida şi de a deveni preşedinte al partidului şi s-a substituit prin fratele său, deşi motivul principal pentru care oamenii au depus adeziuni era persoana lui Dan Cristian Diaconescu”. Disensiuni au apărut şi în plan judeţean, după ce foştii membri PNG, alături de liderul Ştefan Todea, nu au mai venit cu adeziunile la Partidul Poporului (erau aşteptaţi 2400 de foşti membri, printre care un primar, doi viceprimari şi 21 consilieri locali). Potrivit lui Ştirbu, PP nu a putut garanta funcţia de prim-vicepreşedinte pentru Ştefan Todea, deoarece s-ar fi încălcat principiul democratic de a alege şi a fi ales. Aşa a apărut şi varianta a doua a Partidului Poporului…

Partidul Poporului, în varianta lui Constantin Cojocaru, îşi propune „formarea rapidă a clasei mijlocii”, în fapt, s-ar urmări despăgubirea cetăţenilor României pentru capitalul trecut prin Legea 15/1990 din proprietatea lor comună în proprietatea statului român. Fiecare cetăţean adult român ar urma să primească 20 de obligaţiuni, în valoare totală de 20.000 euro, cu titlu gratuit (!).