ANIVERSARE DUMITRU CIUPA

Apariţia sa pe lume a avut loc la Prundu Bârgăului, în 26 octombrie 1946, într-o familie de ţărani, ca fiu al lui Măriuţa şi Arghil Ciupa, buni păstrători şi iubitori ai folclorului şi obiceiurilor tradiţionale din ţinutul bârgăuan.

Lumina zilei a văzut-o în sărbătoarea Sfântului Dumitru, un semn ceresc, s-ar putea crede, dar poate că nu a fost doar o simplă întâmplare nici faptul că s-a născut în aceeaşi zi şi an cu marea noastră interpretă Valeria Peter Predescu, un caz mai rar de gemeni astrologici care s-au cunoscut, în viaţă, dar care au şi avut aceleaşi înclinaţii muzicale, cântând de multe ori alături, ca profesionişti adevăraţi, pe importante scene.

La 5 ani, Dumitru a primit un fluier de la Ion Ruscău, zis „Bâsnacu”, bunicul său dinspre mamă, baci la oi în Munţii Bârgăului şi Călimanilor, pe care şi eu l-am cunoscut, un renumit om de glume, meşter la cântatul din fluier mare fără dop şi la fluier cu dop sau trişcă, ale cărui doine, balade sau cântece de joc şi voie bună, le ascultam toamna după coborâtul oilor sau în serile lungi ale iernilor copilăriei.

Dumitru Ciupa a fost prins, de când era micuţ, în plasa pasiunii pentru muzică, învăţând să cânte din trişcă, moştenind, dar şi furând, dibăcia bunicului său. Tainele cântatului le-a deprins şi de la mama sa, Măriuţa, care îl acompania, adeseori cu vocea, pe bunic, dar şi de la tatăl său, Arghil, pe care la fel l-am cunoscut încă din copilărie, când păzea oile la gospodăria de vară din Tăşuleasa a părinţilor mei, fiind un adevărat spectacol în sărbători sau în serile lungi de toamnă, neîntrecut în glume şi cântări.

Omul care mi-a mărturisit că mă ţinea în braţe, când eram mic, un copil neastâmpărat căruia îi „presăra zahăr în mămăligă pentru a o mânca”, Arghil Ciupa, a ajuns unul dintre cei mai mari rapsozi ai judeţului. Mult regretatul rapsod a fost mai mult decât părinte, pentru fiul său Dumitru, care l-a pregătit să devină un adevărat artist.

La numai 12 ani, în 1958, Dumitru Ciupa este membru fondator, alături de bunicul său Ion Ruscău şi Ion Vrâncean, al primei formaţii de trişcaşi din cadrul Căminului cultural din Prundu - Bârgăului, care cuprindea circa 30 de membri şi a participat, afirmându-se, la toate marile festivaluri şi concursuri zonale.

În timpul stagiului militar efectuat la Ineu, judeţul Arad, cunoaşte cântece şi interpreţi din Banat, Crişana, Ţara Moţilor şi Transilvania, fiind atras, în mod special, de taragot, învăţând de la doi fraţi taragotişti, secretele acestui instrument pe care îl consideră „tot atât de apropiat de sufletul său ca şi fluierul şi cavalul”.

Ajungând în scurt timp un valoros instrumentist câştigă, în anul 1972, concursul de preselecţie, la care s-au prezentat foarte mulţi concurenţi, efectuat de către o comisie condusă de Ionel Budişteanu, de la “Rapsodia Română” din Bucureşti, în urma căruia devine membru al Orchestrei Profesioniste „Bistriţa”, din cadrul Casei de Cultură a Sindicatelor. Aici îşi va face cunoscută valoarea sa, evoluând alături de cei mai străluciţi solişti instrumentişti ai judeţului, printre care: Ion Sabadâş, Dumitru Cilica, Sabin Deac, Robert Lăcătuş, Anghel şi Oscar Urs, sub conducerea muzicală a distinsului profesor de muzică Pop Cornel şi a violonistului Alexandru Bubi, efectuând împreună numeroase turnee, în întreg judeţul, de la Agrieş la Rodna sau de la Piatra Fântânele la Silivaş, dar şi în ţară şi străinătate, susţinând numeroase spectacole de mare valoare artisică.

Fiind un bun şi talentat muzician, Dumitru Ciupa şi-a însuşit variatul repertoriu al marilor artişti, din majoritatea zonelor ţării, reuşind să acompanieze numeroşi solişti vocali consacraţi,între care: Petre Petruse, Felicia Ilieş Negrescu, Iosif Buş, Cornelia Ardelean, Viorica Lazăr, Valeria Peter Predescu, Ion Conea, sau alţi titani ai scenei româneşti, precum: Irina Loghin, Tiberiu Ceia, Ion Dolănescu, Mariana Drăghicescu, Petrică Moise, Nicoleta Voica, participând şi la momentele vesele ale lui Iacob Tătaru.

După desfiinţarea Orchestrei profesioniste “Bistriţa” revine în satul natal, ca instructor la Clubul Elevilor, la Cercul de Instrumente Populare, unde, împreună cu prof. Mircea Platon, directorul Clubului Elevilor, Leon Hogiu, directorul Liceului, coregraful Teodor Giurgiucă, de la Cercul de Coregrafie şi cu sprijinul inspectorului şcolar general, Leonida Ştefănescu, dau fiinţă Ansamblului “Datina”, care va avea un bogat palmares, obţinând numeroase premii şi menţiuni, începând cu trofeul festivalului “Moştenite din bătrâni” şi premiul pentru autenticitate şi varietatea costumului, la Vorona, în 1995, după care marele premiu de la Tg. Jiu, urmate de alte participări în Bulgaria şi spectacole în ţară, dotate cu premii şi diplome, ansamblul „Datina” participând la toate ediţiile Festivalului Internaţional de Folclor pentru Copii „Regele brazilor”, din ultimul deceniu.

Dumitru Ciupa a primit numeroase premii şi diplome, deţinând valoroase înregistrări aflate în Fonoteca de Aur a Radioului, filmări realizate în Studioul de Folclor al Televiziunii Române, filmări şi casete audio înregistrate în studiourile Radio–Târgu Mureş şi Radio-Cluj.

Dintre premiile mai importante, primite de Dumitru Ciupa, amintim următoarele: 1995 - Premiul I la Festivalul de Folclor de la Vorona, jud. Botoşani); 1995 - Premiul I la Festivalul de Folclor de la Năvodari; 1996 – Laureat la Festivalul Internaţional de Folclor al Ţărilor Balcanice de la Plovdiv, Bulgaria; 1997-2000 – Premiul I şi Trofeul Festivalului de Folclor „Pe fir de baladă”, Tg. Jiu; 2000 – Laureat la Festivalul de Folclor „Allutus”, Râmnicu - Vâlcea; 2000 – participant la „Zilele Francofoniei” din Besançon, Franţa, împreună cu Fundaţia Culturală Româno - Franceză din Bistriţa şi multe altele.

În prezentările sale la diferite spectacole, directorul Centrului Judeţean de Cultură, Nicolae Gălăţean, care îl apreciază în mod deosebit pe artistul Dumitru Ciupa, l-a numit adeseori „un Dumitru Fărcaş al judeţului”, ceea ce spune destul de mult. În ziarele Mesageru, Răsunetul, Gazeta de Bârgău şi revistele Studii şi Cercetări Etnoculturale, Revista Ilustrată, Conexiuni, s-au scris numeroase articole despre bogata activitate a taragotistului bârgăuan, semnate de Emilia Bumb Ometiţă, Menuţ Maximinian, Carmen Bulz, Victor Ştir, Niculae Vrăsmaş, etc. Emoţionante aprecieri despre artist sunt prezentate de prietenii şi colegii lui - Mircea Platon, Ioana Suciu, Alexandru Pugna, Cornel Pop, Ştefan Cigu, Cornelia Ardelean Archiudean, preotul Vasile Turc şi regretata Valeria Peter Predescu, cuprinse în volumul “Dumitru Ciupa - Sus pe Heniu la Bârgău”, alături de confesiunile personajului în faţa autorului de origine bârgăuană, Tiberiu Irimia, al cărţii apărute în 2009 la Editura Karuna, Bistriţa, al cărui director este. În prefaţa acestei cărţi, scriitorul Dorel Cosma afirmă că “Valorosul instrumentist Dumitru Ciupa se destăinuie cu încredere scriitorului Tiberiu Irimia, reuşindu-se o împletire remarcabilă între povestitor şi autor”.

Dumitru Ciupa este cuprins în Dicţionarul culturii judeţului Bistriţa – Năsăud, vol. I, Ţara Năsăudului, într-o bogată fişă alcătuită de jurnalistul Menuţ Maximinian.

În prezent, ca şi până acum, Dumitru Ciupa se ocupă de formaţia de instrumentişti a Căminului Cultural din Prundu Bârgăului, devenit o adevărată Casă de Cultură.