S.O.S. Creaţa de Perşa

In contextul in care Politica Agricola Comunitara –(PAC)-isi propune sa dezvolte pe intregul teritoriu al Comunitatii Europene,o agricultura durabila , cat mai putin agresiva fata de echilibrele ecologice ale mediului inconjurator, dar totodata suficient de productiva, conservarea si ameliorarea raselor locale rustice de animale capata noi valente, fiind unul dintre principalii piloni ai conceptului de conservare a biodiversitatii, pilon care se va bucura intr-un viitor foarte apropiat de o asistenta financiara-(a se intelege subventii)-foarte consistenta, din fondurile comunitare.

Deja crescatorii de animale de prin alte zone ale tarii ,mai activi si-n special mai uniti decat bistritenii s-au infipt ori sunt pe cale de-a se infige la ugerul cu multe mameloane al subventiilor comunitare pentru mentinerea biodiversitatii, pentru conservarea raselor locale rustice.Astfel sunt cunoscute cazurile rasei de oi Tigaie cu Cap Negru de Teleorman-(asa numita Carabasa)--,ori a varietatii rasei Turcane cu coarne in forma de tirbuson-( asa numita Ratzka)-de Caras Severin, ori a rasei Karakul Romanesc de Botosani ca sa dau doar trei exemple.

In timp ce altii isi structureaza reproductiv si genetic si-si promoveaza subrasele locale ameliorandu-le in rasa curata, crescatorii de oi din judetul nostru se intrec care mai decare in a-si metisa si inlocui varietatile locale cu altele, ale caror productii erau pana mai ieri competitive ca urmare a cererii de pe piata.

Astfel inca de vreo patru decenii de cand fratii Bartes Toderica si Laurian din Marisel au fost primii din judet care au adus oi de tip Turcana de Sibiu,a inceput pe Valea Sieului o adevarata cursa a ameliorarii , tipului local de oaie turcana. Desi acum ciobanii privatizati mai ales cei ce provin dintre urmasii fostilor ciobani de pe la defunctele CAP-uri n-o mai recunosc, un aport substantial in acest proces de ameliorare l-a avut si fostul depozit de berbeci reproducatori ai ex-OJRSA-ului de la Teaca .

Apoi, multumita activitatii unor pasionati crescatori intre care cel mai activ a fost si este inca ing. Turculet Vasile, urmat apoi de altii cum sunt fratii Banc din Bistrita,ori fratii Matei din Ilva Mica,ori dl. Campean Ion din Archiud ,ori celalalt Campan de la Chiuza si multi altii , s-a structurat genetic tipul ameliorat al Balei de Bistrita , subrasa foarte performanta din punct de vedere productiv, care pe langa o dezvoltare corporala deosebita si o buna productie de lana, a depasit principalul neajuns care-l avea tipul initial de Turcana de Sibiu si anume productia redusa de lapte. Numai ca, acum cand Bala de Bistrita a devenit productiva si la lana si la lapte, acum lana a devenit un produs practic ne vandabil.

Mai de vreo zece ani incoace , a aparut alta moda printre oieri ,si anume metisarea cu tipul de Turcana Oachesa de Petrosani, de asemena o oaie mare si productiva adusa de mocanii nostrii de pe la momarlanii din Valea Jiului. Buna-i si asta , productiva si rezistenta ,numai ca la Turcana noastra de Somes, asa numita Creata de Persa sau Creata Somesana nu se mai gandeste nimeni, desi in actuala conjunctura economica in care din pretul lanii de-abia mai poate fi platita manopera tunsului, oaia Creata Somesana,-(mai ales tipul mare de Parva-Rebra –Ilva Mare-Lesu)-cu aptitudinea ei pentru productia de lapte s-ar putea sa ne ofere bunastare ecomomica din propria noastra ograda ,fara cumparari si eforturi de pe la momarlani ori de pe la sugagenii si pienarii de pe Valea Sebesului.

Si-apoi, daca vom reusi sa atragem subvenii europene pentru conservarea biodiversitatii raselor locale in jud. Bistrita –Nasaud, le vom atrage pentru Bala de Bistrita si pentru Creata Persana , nu pentru oaia de Sugag ori de Uricani. Cei intelepti vor intelege.

Dupa aceasta sumara prezentare a evolutiei ameliorarii si-a structurii pe varietati a oilor turcane de pe meleagurile noastre in ultimele vreo patru decenii, sa ne aplecam asupra varietatii Creata de Persa ,cu mentiunea ca multe dintre cele le voi scrie mai jos, le-am aflat mai intai prin copilarie si adolescenta sub forma unei traditii orale locale de pe la unchii si verii tatalui meu din Lesu, de pe la regretatii Bodiu Viorel –(cel schiop)-si Straibinger Octavian din Poiana si Magura Ilvei, Gordon Dumitru din Rustior, ori Catuna Costan-(din Poiana Catunenilor dar colonizat in 1945 la Pietris), ori Simionca Ion-zis tetea- (de loc din Sebis dar asezat prin anii 70 in Livezile)-, toate aceste informatii profesionale transmitandu-se pana la mine din bunic in nepot ca un fel de talmud al Mioritei Bistritene.Tocmai din aceasta cauza n-am pretentia ca ele ar reprezenta adevarul absolut si orice completare ori modificare adusa cu dovezi ori argumente credibile este bine-venita.

Inginer Zootehnist si Licentiat in Drept

Andron Traian Ioan

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5