Subprefecţii politici Ovidiu Frenţ şi Grigore Timoce mai au de aşteptat

Cu toate că înlocuirea prefectului s-a derulat deja, situaţia subprefecţilor rămâne, deocamdată, incertă. Conform algoritmului decis la centru între PD-L şi PSD, la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, funcţia de prefect a revenit pedeliştilor, iar posturile de subprefecţi, pesediştilor. Primii s-au dovedit a fi mai abili, în timp ce partenerii lor par a fi urmăriţi de ghinion.

Dacă PD-L „a prins trenul" şi, şi-a instalat omul, în persoana lui Cristian Florian, organizaţia judeţeană a PSD se pare că va fi nevoită să mai aştepte până la numirea colegilor propuşi ca viitori subprefecţi, în speţă Ovidiu Frenţ şi Grigore Timoce.

Se pare că motivul neoficial ar fi schimbări de opinie şi de atitudine la nivel central. În fapt, lucrurile au cunoscut o turnură neaşteptată. Iniţial, pesediştii susţineau că Guvernul va emite o ordonanţă de urgenţă care viza politizarea unor funcţii şi delimitarea ocupării lor la un mandat de patru ani. Normativul făcea referire la funcţiile de prefect, subprefect, directorii generali de direcţii din ministere, şefii de instituţii deconcentrate şi altele. Însă, se pare că PSD şi PD-L au schimbat macazul.

Astfel, doi deputaţi - Mircea Duşa (PSD) şi Petru Călian (PD-L) - au depus o iniţiativă legislativă exact pe „tema" acelei ordonanţe ce trebuie elaborată şi aprobată de Executiv, ceea ce amână momentul rocadei dintre oamenii numiţi de Guvernul Tăriceanu şi cei propuşi de PSD şi PD-L. În expunerea de motive, iniţiatorii pledează pentru politizarea unor funcţii, întrucât „agenda publică guvernamentală ridică o problemă deosebită în identificarea de soluţii şi oameni capabili în administraţia publică la nivel judeţean şi local şi mai ales voinţa publică de a pune în aplicare programul de guvernare". În opinia lor, delimitarea funcţiilor publice de cele politice „ar contribui la o mai bună funcţionare a instituţiilor publice în această perioadă complexă".

Proiectul prevede ca prefecţii şi subprefecţii să fie numiţi de Guvern pentru un mandat de cel mult patru ani şi politizarea acestor funcţii. Deputaţii „inspiraţi" prevăd aceleaşi „condiţii" şi pentru directorii de deconcentrate. Aplicarea acestuia va impune ca secretarii generali din cadrul instituţiei prefectului să devină înalţi funcţionari publici, numiţi tot de primul ministru.

La nivel judeţean ar urma să apară un Colegiu Prefectural, format din toţi aceşti conducători - în frunte cu prefectul, iar personalul din cadrul cancelariei sale vine şi pleacă o dată cu el.