Statutul prefecților și subprefecților, modificat! Se reintroduce funcţia de secretar general la Prefectură!
La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Guvernul României a aprobat modificarea statutului prefecților și subprefecților. În ședința de Guvern de astăzi, 27 ianuarie, a fost aprobată, în acest sens, o Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea OuG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
Actul normativ clarifică statutul prefectului și subprefectului ca fiind funcții de demnitate publică. Această modificare a fost necesară, a anunțat ministrul Administrației, pentru a corela reglementările cu rolul constituțional al prefectului de reprezentant al Guvernului pe plan local. Necesitatea de clarificare a statutului prefectului și subprefectului a fost stabilită prin Programul de Guvernare, dar și Comisia Europeană a cerut României să delimiteze linia dintre rolul politic și de specialitate ale acestor două funcții, a atras atenția ministrul de resort.
”Prefecții și subprefecții sunt numiți de forțele politice aflate la Guvernare. În aceste condiții doar ne prefacem că aceștia sunt funcționari publici fără apartenență politică”, a spus ministrul Cseke Attila.
Pentru clarificarea delimitării între nivelul politic și cel administrativ al instituției prefectului, se introduce funcția de secretar general al instituției prefectului, funcție publică din categoria înalților funcționari publici, cu rolul de a asigura stabilitatea la nivel instituțional. Înființarea acestei funcții reprezintă o garanție suplimentară privind îndeplinirea imparțială a atribuțiilor prefectului, inclusiv în contextul în care acesta este demnitar. Înaltul funcționar public sprijină activitatea prefectului în exercitarea controlului de legalitate și coordonează structura de specialitate prin care se realizează aceste atribuții. Mai mult, spre deosebire de prefecți și subprefecți, pentru secretarii generali ai instituției prefectului sunt introduse condiții exprese de studii.
În același timp, conform legislației în vigoare, pot fi numite în aceste funcții de prefect sau subprefect numai persoanele care au absolvit programe de formare specializată, pentru a asigura profesionalismul celor care exercită acest rol. Conform Ordonanței adoptate, a fost instituită o derogare de la această regulă, în sensul în care poate fi numită în aceste funcții o persoană care nu a absolvit programele de formare specializată, cu condiția ca, în termen de cel mult 1 an de la data emiterii actului de numire în funcție, să absolve un astfel de program, sub sancțiunea eliberării din funcție.
Prefecții și subprefecții își vor păstra calitatea de înalt funcționari publici pentru o perioadă de cel mult 30 zile de la intrarea în vigoare a acestei ordonanțe, urmând ca, după această perioadă, statutul lor să se conformeze noilor reglementări.
Citiţi şi:
- Ministrul Lucian Bode: Le doresc tuturor prefecților, subprefecților și angajaților instituțiilor prefectului din țară multă sănătate și putere de muncă!
- Politizarea prefecţilor pe cale de a fi pusă în practică
- PSD vrea din nou prefecţi politici
- Ioan Ţintean: În mod normal, trebuie să mă întorc la Finanţe, dar pot şi să mă pensionez
- Prefectul Ovidiu Frenț, despre necesitea unor modificări legislative, la întâlnirea prefecților din România
Comentarii
Motto:
„Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! Dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele esenţiale”
(I.L.Caragiale- O scrisoare pierdută)
Președintele României, Klaus Iohannis, a transmis duminică, 24 ianuarie, cu prilejul împlinirii a 162 de ani de la Unirea Principatelor Române, un mesaj prin care a făcut un apel pentru eliminarea ”centralismului administrativ”, pe care îl consideră ”un veritabil obstacol în calea modernizării actuale a României”.
De asemenea, presedintele a atras atenția că politizarea instituțiilor ”nu poate să ne ofere nimic bun în viitor”:
Iată apelul din mesajul președintelui Klaus Iohannis: ”Avem nevoie de o nouă paradigmă a descentralizării, care să încurajeze eficiența prin delegarea mai multor sarcini către administrațiile locale, care cunosc mai bine nevoile cetățenilor și pot rezolva problemele din regiunile defavorizate ale României. În plus, politizarea instituțiilor, o practică toxică și de notorietate în societatea noastră, nu poate să ne ofere nimic bun în viitor, iar soluția este să lăsăm meritocrația să iasă la suprafață.”
Se pare că politicienii aflati la guvernare nu văd cu ochi buni nici descentralizarea si nici depolitizarea, invocate ca o necesitate de către şeful statului.
Adaugă comentariu nou