Valer Bindea vrea să-i înveţe pe bistriţeni să scrie proiecte eligibile

Secretarul de stat intenţionează să deschidă centre de consultanţă şi redactare de proiecte în principalele puncte ale colegiului senatorial

Bindea, care în ultimii patru ani a coordonat departamentul de Integrare Europeană a Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse spune că, după alegeri, va trece de cealaltă parte a baricadei pentru a-i sprijini pe alegătorii din Colegiul 1 Senat Bistriţa să scrie proiecte:,, Voi deschide centre de consultanţă si scriere de proiecte în toate punctele importante din colegiu pe lângă birourile cabinetului parlamentar, ceea ce înseamnă că nu numai în Bistriţa, ci şi in Teaca, pe Bîrgau, pe Ilve, pe Şieu, dar şi în zona de câmpie vor funcţiona asemenea centre de consultanţă. În acest fel cabinetul parlamentarului Valer Bindea în loc să fie un simplu birou, asa cum se obişnuieste, va deveni un fel de instituţie cu funcţii multiple: de consiliere, de mediere, de pregătire şi informare reciprocă, între alegător şi ales, de a învăţa oamenii să scrie proiecte şi să folosească oportunitatea fondurilor europene,,.

De la proiecte comunitare care pot fi concretizate în centre de dezvoltare rurală, până la centre sociale, şcoli de duminică realizabile atât de parteneriate între administraţii cît şi între acestea şi sectorul privat, paleta acestor proiecte finanţabile este foarte largă, argumentează secretarul de stat.

Tradiţii locale integrate în pachete turistice

Reteta care functioneaza cu succes la alţii este perfect valabila şi pentru zonele rurale de la noi, atât de bogate în tradiţii, este convins secretarul de stat :”Presupune doar valorificarea tradiţiilor populare locale, atât de frumoase pe toate văile: Valea Bârgăului, Valea Şieului, zona de câmpie, Dumitriţa, Budacul de Jos care, cu toate că nu sunt prea îndepărtate geografic între ele, au un pronunţat caracter particular pe fiecare şi sunt recunoscute ca atare la nivel naţional. Şi finantari exista şi aici, argumenteaza Bindea , programul de conservare rurală are şi astfel de alocări.”

„Practic se poate dezvolta orice, poţi să faci harnaşamente pentru cai, sau opinci, într-un concept integrat cu un turism cu specific local care să presupună realizarea unor cabane, pensiuni, cu organizarea unor sporturi tradiţionale de genul pescuit, călărit. De exemplu în nordul Italiei e o zonă care s-a dezvoltat aşa: Trento Trentino. Aici, prin realizarea unor asociaţii de producători, le-am putea numi şi cooperative de producători dacă n-ar deranja noţiunea, s-au creat adevarate branduri, de exemplu Cavit( nota red. marcă de vin de renume internaţional), e un brand al unei asemenea asociaţii din zona de nord, unde se valorifică pământul, care este unul asemănător cu al nostru, prin plantaţii de pomi fructiferi, de vie, producerea de vie a casei şi servirea în hanuri locale,,.

In concluzie, reteta sugerata de secreatarul e stat este simpla: mesteşuguri locale cu diverse costumuri tradiţionale care se cumpără mai mult ca amintire deşi nu trebuie să aibă o anumită utilitate. Trebuie să reprezinte altceva. Orice altceva decât ce întâlneşte omul în viaţa cotidiană. ,,Se pot, dacă aceste microsocietăţi se organizează, să crească, să-şi sporească obiectul de activitate şi să preia în adminstrare bussines-uri care pot fi conduse la nivel rural. De valorificarea produselor, de prezenţe, cu muzică şi dans, cu colinzi. De valorificare a produselor mai vechi sau nu, căci nu contează cum eşti, contează ce vinzi. Şi pentru acestea pot fi realizate parteneriate internaţionale” este convins Valer Bindea.” De pildă eu am adus reprezentanţi din Umbria (Italia) care au început să facă parteneriat chiar cu Valer Sînmihăian.colegul meu de pe celălalt Colegiu de la Senat şi care este preşedintele patronatului judeţean în Turism şi vicepreşedinte naţional”.

Parteneriatul, cuvantul de ordine

„Am adus mai multe persoane din Italia si în cadrul Parteneriatul Euro Bistriţa pe care tot eu l-am creat printr-un parteneriat Phare, de întărire a capacităţii administrative a beneficiarilor Fondului Social European .

Deci va trebui să creem cât mai multe parteneriate de toate tipurile, astfel încât fiecare să vină în aceste parteneriate cu ce are: unii cu tradiţii, alţii cu terenuri, alţii cu meşteşuguri, alţii cu cunoştinţe şi cu exemple de succes din ţările lor, schimburi de experienţă şi bune practici”.