Şedinţa Consiliului Local Bistriţa

Beleaua garajelor pe capul noului primar…

Primarul Ovidiu Creţu n-a reuşit să treacă prin Consiliul Local proiectul de hotărâre privind măsurile pe care să le aplice în cazul garajelor auto amplasate pe domeniul public. Nici administraţia Moldovan n-a dus la capăt angajamentul privind ridicarea acestor garaje. Consiliul Local municipal a modificat, repetat, propriile-i hotărâri, prelungind contractele de închiriere pentru garaje (HCL nr. 131/2007).

Desigur, în preajma alegerilor locale cum să-ţi ridici în cap pe deţinătorii celor 395 de garaje (câte sunt numai cele amplasate în alte zone decât centrul istoric al oraşului)?

Nici proiectul lui Ovidiu Creţu nu excelează prin operativitate în degajarea spaţiilor ocupate cu garaje pentru o mai bună utilizare a spaţiului public, cum gândeşte primarul: la două garaje s-ar câştiga cel puţin 3 locuri de parcare. Ridicarea garajelor amplasate pe domeniul public ar urma să se facă „etapizat şi pe zone de către proprietarii sau deţinătorii garajelor”, iar data la care se vor ridica se va stabili nominal de către primar prin dispoziţie – spune Ovidiu Creţu. Nominal, nominal şi prin dispoziţie – înţelegem -, dar care e termenul limită pentru dezafectarea garajelor care stau în ochii administraţiei locale? Primarul spune că nu va demola niciun garaj până nu va dispune de condiţii pentru amenajarea, în locurile respective, a parcărilor „ecologice”. Cu un asemenea angajament, atât de „elastic”, s-ar putea ca nici noul edil-şef să nu reuşească să rezolve problema.

Consiliul a amânat – la propunerea liberalului Molnar D. – proiectul iniţiat de primar, dat fiind numărul mare de propuneri de modificare a hotărârii adoptate în precedenta legislatură formulate în comisiile consiliului. Ov. Creţu a menţionat că va reveni cu proiectul de hotărâre în şedinţa de consiliu din septembrie.

Până una alta, te întrebi cine şi de ce pune la „sertar” hotărârea în vigoare privind ridicarea garajelor?

Dispută pe amenajarea terenurilor din incinta şcolilor

Terenurile de care dispun unităţile şcolare din municipiu devin atractive, nu numai pentru deţinătorii acestora, respectivele şcoli, ci şi pentru investitori dispuşi să le amenajeze, în condiţii moderne, ca terenuri de sport cu suprafaţă sintetică. În municipiu există deja astfel de amenajări la Şcoala Generală nr.5 „Lucian Blaga” şi Şcoala Generală nr. 1, Şcoala Generală nr.4.

Pe ordinea de zi a Consiliului Local din 21 august a figurat – între altele – şi aprobarea închirierii prin licitaţie publică deschisă a unor terenuri proprietate publică a municipiului, situate în incinta Liceului cu Program Sportiv, în vederea amenajării de terenuri de sport cu suprafaţă sintetică. În discuţiile pe proiectul de hotărâre iniţiat de primar, consilierii s-au situat pe poziţii diferite. Alin Seserman (PD-L) a opinat că aceste terenuri să fie administrate de municipalitate, „să facem investiţii din fondurile Consiliului Local, să dăm posibilitatea copiilor noştri să facă sport fără să plătească accesul la bazele sportive din incinta şcolilor”. Illyes Istvan (UDMR) susţine şi el că „trebuie să rămână în administrarea noastră, şcoala să ceară fonduri de la minister”. Dacă sunt solicitări de acest gen, din partea unor investitori privaţi, să identifice terenuri pentru astfel de amenajări, în alte locaţii. Elevii – mai spune Illyes – au nevoie de linişte, să înveţe… şi nu de activităţi extraşcolare în apropierea spaţiului de învăţământ.

Consilierul Gheorghe Tuţă – din partea grupului de consilieri PD-L - a spus explicit că PD-L va vota împotriva acestui proiect. El a propus conducerii Primăriei să demareze cât de repede un studiu de fezabilitate. În replică, la obiecţia lui Andrei Rusu (PNL), aceea că în legislatura precedentă s-au aprobat astfel de proiecte şi cei care se opun acum, au fost de acord, Gh. Tuţă spunea că, dincolo de orice polemică, am învăţat şi trebuie să învăţăm din ceea ce s-a petrecut până acum…”.

Avem ocazia să modernizăm aceste baze şcolare şi primarul, de asemenea, să sprijine realizarea lor.

Atât Andrei Rusu, cât şi C-tin Rus (PSD), preşedintele de şedinţă, au susţinut soluţia unui parteneriat public-privat în chestiunea în discuţie. În opinia primarului Ov. Creţu, activităţile din incinta şcolii n-ar deranja nici liniştea internatului, nici programul şcolar pentru că vor fi puse condiţii în acest sens!…

Ovidiu Creţu: „N-am dat niciun ban… n-am de ce face informare către prefect”

Cu 19 voturi „pentru” a fost aprobat realizarea unui parteneriat între Consiliul Local şi Parohia Evanghelică C.A. Bistriţa în vederea accesării unor fonduri structurale pentru lucrările de reparaţii şi consolidare la Biserica Evanghelică şi asigurării cofinanţării proiectului din bugetul local al municipiului Bistriţa. Monumentul istoric pentru care s-a propus aprobarea acestui parteneriat a suferit distrugeri – cum se ştie – în incendiul produs în 11 iunie a.c. Interesant este, însă, că nicăieri, nici în proiectul de hotărâre iniţiat de primar, nici în expunerea de motive, nici în raportul Direcţiei economice şi Direcţiei de administraţie publică din cadrul Primăriei şi nici în scrisoarea preotului paroh Johann Dieter Krauss, adresată Consiliului Local al municipiului Bistriţa nr. 51920/18.08.2008, privind intenţia Parohiei Evanghelice Bistriţa de accesare a unor fonduri structurale în vederea pregătirii monumentului „pentru introducerea acestuia în circuitul turistic internaţional”, nu se aminteşte nimic despre incendiul în care a ars turnul şi parte din acoperiş… Preotul paroh solicită – prin urmare – realizarea unui parteneriat cu Consiliul Local Bistriţa, în vederea asigurării cofinanţării proiectului pentru care este necesară contribuţia proprie a solicitantului şi a partenerilor de 2% din valoarea totală eligibilă a proiectului. El solicită ca din această contribuţie de 2%, 75% (adică 1,5% din valoarea totală a proiectului) să fie asigurată de Consiliul Local, urmând ca pentru restul de 25% Parohia Evanghelică să găsească alte surse de finanţare. Şi, de asemenea, mai solicită împuternicire primarului, de către Consiliul Local, pentru semnarea Declaraţiei angajament de parteneriat şi a Acordului de parteneriat. Solicitările în acest sens sunt cuprinse, prin urmare, în Hotărârea adoptată de Consiliul Local şi, de asemenea, menţiunea că: „După finalizarea proiectului, Biserica Evanghelică va fi inclusă în circuitul turistic al municipiului Bistriţa, fiind permis accesul grupurilor de turişti, în baza unui program stabilit de comun acord.

Discuţiile pe acest proiect, introdus de „ultimă oră” pe ordinea de zi, n-au dat impresia unui „concept” propriu al municipalităţii privind abordarea acestui obiectiv. Mai degrabă s-au putut vedea suspiciuni în ce priveşte modul de cheltuire a banilor. Consilierul Gh. Tuţă i-a cerut primarului o informare către prefect, lucru la care Ovidiu Creţu, uşor iritat, spunea că este în curs de „negociere” a unui protocol, iar despre „cum s-au cheltuit banii” se poate discuta după aceea. Totodată, Gh. Tuţă promite o informare: „Vom face noi informarea opiniei publice despre cum s-au cheltuit acei bani…”. Ovidiu Creţu: „Nu am dat nici un ban… Banii adunaţi sunt în puşculiţa noastră. Nu am de ce face informare către prefect”.

Pentru cei care cred că asocierea (mai exact parteneriatul) este la îndemâna tuturor care vor să contribuie cu bani, opinie exprimată de consilierul Molnar, primarul a precizat, că „în discuţiile avute cu Parohia Evanghelică, cu reprezentanţii saşilor din Germania şi Austria, mi-au spus că nu doresc o „asociaţie”, alta decât un parteneriat tripartit: Parohia Evanghelică, Primăria şi Eparhia de la Sibiu. La rându-i, Gheorghe Tuţă spune: „Susţinem acest parteneriat, să-l facem de maniera cât mai pragmatic şi eficient… În acest mandat al nostru să fie refăcut turnul”.