Corupţia portocalie bubuie în Transilvania

Anchetele şi arestările declanşate în ultimele luni de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) asupra unor reprezentanţi ai PDL, îndeosebi din Transilvania, confirmă corupţia generalizată din administraţia centrală şi locală. Totodată, acestea confirmă instituţionalizarea de către principalul partid de guvernământ a unui sistem ilegal de colectare de bani (sau, mai bine zis, de şpăgi) prin reprezentanţii săi din diverse instituţii ale statului, care recurg la fapte de corupţie (luare de mită, trafic de influenţă ş.a.).

Bian, prins cu şpaga pe pian
Astfel, fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Silviu Bian, având rang de secretar de stat şi deţinând funcţia de vicepreşedinte al Organizaţiei judeţene Alba a PDL, a fost arestat în data de 16 octombrie 2011 pentru luare de mită, fiind prins în flagrant de procurorii DNA după ce a primit 80.000 de lei de la subalterni de-ai săi din judeţul Braşov pentru a-i menţine în funcţii. În cursul anchetei s-a stabilit că Silviu Bian avea obiceiul să spună despre subordonaţii săi: „Dacă nu le convine să dea mită, să plece”.

Procurorii DNA l-au audiat în dosarul şpăgii de la ANOFM şi pe secretarul general al PDL, Ioan Oltean, existând indicii că o parte din mita încasată de Bian a ajuns în conturile partidului de guvernământ. Secretarul de stat Silviu Bian a fost promovat în guvern de primarii PDL de Alba Iulia şi Arad, Mircea Hava respectiv Gheorghe Falcă, care au deţinut funcţia de vicepreşedinte naţional al PDL. Ulterior, Silviu Bian şi alţi doi directori din instituţie au fost trimişi în judecată de DNA pentru luare de mită şi complicitate la această faptă, reţinându-se că fostul preşedinte al ANOFM a primit în total 270 000 de euro de la opt angajaţi din cadrul unor proiecte. Dosarul lui Bian se află pe rolul Tribunalului Bucureşti (nr. 71322/3/2011), unde a avut ultimul termen în data de 20 martie 2012.

Pupila lui Oltean de la ANRP, în cătarea DNA
Un fost vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), Remus Virgil Baciu, având rang de subsecretar de stat, considerat mâna dreaptă a preşedintei Crinuţa Dumitrean, a fost arestat la sfârşitul lunii august 2011 pentru trafic de influenţă, reţinându-se în sarcina sa că, în perioada iunie – august 2011, a pretins, prin intermediul unui complice, o sumă de bani reprezentând 15% din valoarea despăgubirilor acordate de către ANRP, de la patru persoane îndrituite la despăgubiri în baza Legii nr. 10/2001. Fostul vicepreşedinte al ANRP şi complicele său au primit de la cele patru persoane suma totală de 1.777.000 lei, promiţându-le în schimb urgentarea soluţionării dosarelor de despăgubiri şi remiterii despăgubirilor cuvenite, prin convertirea sumei de bani în acţiuni la Fondul Proprietatea.

În acest dosar este cercetată şi preşedinta ANRP, Crinuţa Dumitrean, cunoscută ca fostă Miss Bistriţa şi pupilă a deputatului PDL Ioan Oltean, secretar general al PDL şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Conform unor surse judiciare, Crinuţa Dumitrean a beneficiat, pe lângă monitorizarea prin GPS, şi de un investigator sub acoperire înfiltrat de DNA. Crinuţa lui Oltean a demisionat subit şi discret din funcţie după circa o lună de la arestarea lui Baciu, demisia sa fiind aprobată imediat de premierul Emil Boc, preşedintele PDL şi amic bun cu secretarul său general de la Bistriţa. Din ce a lăsat „la vedere” din declaraţia de avere, ex-preşedinta ANRP este o adevărată latifundiară, deţinând terenuri de 43.000 mp în localitatea Dascălu, 25.000 mp în Afumaţi, 5.000 mp în Tunari, 1.000 mp în Voluntari, precum şi un apartament şi o garsonieră în centrul Bucureştiului şi o maşină BMW.

Alţi bistriţeni „olteni” vânaţi de procurorii lui Morar
Fostul secretar de stat Ioan Andreica, de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, prim-vicepreşedinte al Organizaţiei judeţene Bistriţa – Năsăud a PDL şi un apropiat al deputatului Ioan Oltean, a fost învinuit în iunie 2011 de DNA de săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, imputându-i-se că ar fi favorizat mai mulţi primari şi societăţi comerciale în alocarea de fonduri europene, cu dedicaţie pentru anumite lucrări. În acest dosar sunt anchetaţi şi preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa – Năsăud, Liviu Rusu, şi vicepreşedintele acestei instituţii, Luca Iancu, ambii cu apartenenţă politică la PDL. Procurorii DNA au efectuat percheziţii la locuinţa lui Andreica şi la firma SC Euroland SA, la care sunt acţionari acesta şi soţia lui Ioan Oltean, precum şi la sediul Consiliului Judeţean Bistriţa – Năsăud, de unde au ridicat mai multe documente.

Preşedintele Consiliului Judeţean a intrat şi în cătarea ANI, care a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Bistriţa pentru că nu a menţionat în declaraţia de interese că este administrator la două societăţi comerciale (SC Montana Islaz SRL şi SC Rubina Grup SRL). Un alt apropiat al secretarului general al PDL, fostul ministru al Muncii şi Protecţiei Sociale, Ioan Nelu Botiş, preşedintele Organizaţiei municipale Bistriţa a PDL, a demisionat din funcţie şi este anchetat de ANI şi de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie după ce s-a descoperit că un ONG, care avea sediul în locuinţa sa şi la care soţia sa era angajată, a accesat fonduri europene, în sumă de 500.000 euro, prin ministerul pe care-l conducea, într-un termen foarte scurt.

Man-ul de Maramureş şi pajul lui Oltean, prins cu mita în buzunar
Preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Mircea Man, care deţine şi funcţia de preşedinte al Organizaţiei judeţene Maramureş a PDL, a fost pus sub învinuire de DNA, după audierea de către Serviciul teritorial Oradea, în data de 16 noiembrie 2012, pentru luare de mită de la patronul firmei Selina din Oradea, care a câştigat licitaţia organizată anul trecut pentru reabilitarea Drumului Judeţean Baia Sprie – Bârsana, lucrare în valoare de circa 22 milioane de euro. Mircea Man este învinuit de DNA şi pentru complicitate la cumpărare de influenţă pentru că, în calitate de lider al organizaţiei judeţene a PDL, ar fi intervenit pe lângă secretarul general al partidului Ioan Oltean, pentru numirea unui subaltern politic, Radu Flaviu, în funcţia de director al Direcţiei Apelor Someş – Tisa, cu sediul în Cluj – Napoca.

Falcă-i, fruncea corupţiei în Banat
În cursul anului 2007, primarul municipiului Arad, Gheorghe Falcă (PDL), a fost inculpat şi trimis în judecată de către Direcţia Naţională Anticorupţie pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave. Dosarul său de corupţie a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Arad în data de 29.10.2007, sub nr. 4015/108/2007. Prin rechizitoriu, Direcţia Naţională Anticorupţie a reţinut în sarcina lui Gheorghe Falcă că, în calitate de primar, a primit mită sub forma unui schimb imobiliar avantajos o vilă pentru un apartament la bloc, pentru a-i ajuta pe doi oameni de afaceri să obţină un teren din domeniul public al municipiului Arad la un preţ de trei ori mai mic decât cel real. Mai concret, potrivit DNA, în cursul lunii martie 2005 (la câteva luni după ce naşul său Traian Băsescu a fost ales preşedintele României, iar partidul său a ajuns la guvernare), în calitate de primar al municipiului Arad, Gheorghe Falcă a primit de la reprezentanţii firmei Elecon Plus, Francisc Demeter şi Radu Vasil, un imobil (vilă) în suprafaţă de 242 metri pătraţi la schimb cu un apartament la bloc, cu trei camere, în suprafaţă de 90 metri pătraţi, situat la etajul 9. Diferenţa valorică dintre cele două imobile a fost stabilită la 111.550 euro. Această tranzacţie s-ar fi realizat pentru ca, în schimb, primarul Falcă să-i favorizeze pe cei doi mituitori în obţinerea, la un preţ subevaluat, a unui teren aparţinând Consiliului Local Arad, în suprafaţă de 52.434 metri pătraţi, situat în zona centrală a municipiului Arad, pe care fusese amplasată fosta fabrică SC Zahăr SA Arad. Conform DNA, primarul Falcă a acţionat ulterior pentru ca acest teren să fie vândut de Consiliul Local Arad cu suma de doar 838.944 euro, deşi valoarea sa reală era de aproape 3 milioane de euro.

Este cel puţin suspect faptul că, raportat la gravitatea infracţiunilor comise, la valoarea mitei (111.530 euro) şi la valoarea prejudiciului cauzat (3 milioane de euro), DNA nu a propus luarea măsurii arestării preventive faţă de primarul Gheorghe Falcă. În cazul altor primari, mai exact în cazul primarului municipiului Râmnicu Vâlcea, Mircea Gutău, şi în cazul primarului municipiului Craiova, Antonie Solomon, DNA a propus şi a obţinut arestarea preventivă pentru o sumă mult mai mică luată cu titlu de mită, respectiv pentru 50.000 de euro. Mai mult ca sigur că DNA a ţinut cont că primarul Gheorghe Falcă era vicepreşedinte naţional al principalului partid de guvernământ şi că era protejatul preşedintelui Traian Băsescu, care i-a fost naş de căsătorie şi de botez pentru unicul copil. La finele anului 2010, DNA a intervenit în favoarea lui Falcă, înregistrând în data de 27 decembrie 2010 la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie o cerere de strămutare a procesului său de la Tribunalul Arad, pentru motive pe care nu le-a făcut publice. După trei ani de tergiversare a procesului, prin cereri de amânare şi excepţii de neconstituţionalitate, cererea de strămutare formulată de DNA, pentru care s-a fixat termen de judecată pe 24 februarie 2011, i-a fost benefică inculpatului Gheorghe Falcă, în condiţiile în care avea termen de judecată la Tribunalul Arad pe 27 ianuarie, iar procesul său se apropia de judecata de fond. Cererea de strămutare a fost admisă, dosarul primarului Falcă fiind strămutat la Tribunalul Alba, unde a avut 8 termene, următorul termen fiind fixat pentru data de 26 martie 2012.

Şefa ITM Timiş, închisoare cu executare
Şefa Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Timiş, Cornelia Corescu, a fost arestată şi trimisă în judecată, în noiembrie 2011, de DNA pentru trafic de influenţă, reţinându-se în sarcina ei că, în cursul lunii iulie a.c., i-a cerut unui patron de firmă suma de 10.000 lei , cu titlu de donaţie pentru organizaţia judeţeană a PDL. În schimb, inculpata a lăsat să se înţeleagă că inspectorii de muncă vor aplica sancţiuni mai blânde firmei respective, care fusese supusă unui control. Cornelia Corescu a fost condamnată de Tribunalul Timiş, în data de 21 decembrie 2011, la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare (dosar nr. 6877/30/2011).

Spătaru OPC de Braşov, opt ani de puşcărie
Şeful Oficiului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Braşov (OJPC), Ionel Spătaru, a fost arestat şi trimis în judecată de DNA, în octombrie 2011, pentru luare de mită, reţinându-se în sarcina sa că, în perioada iulie – octombrie 2011, a pretins de la administratorul unei societăţi comerciale 300.000 lei, din care a primit, în mai multe tranşe, suma totală de 70.000 de euro. Banii au fost ceruţi pentru ca, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, Spătaru să revoce o decizie prin care a fost închisă activitatea firmei respective pe o perioadă de 5 luni. Fostul şef al OJPC Braşov a fost condamnat de Tribunalul Braşov la 8 ani de închisoare cu executare (dosar nr. 70740/3/2011 Întru-un dosar disjuns sunt cercetaţi de DNA şi primarul municipiului Braşov, George Scripcaru, şi prefectul judeţului Braşov, Ion Gontea, pentru abuz în serviciu şi complicitate la luare de mită.

Şi primarul de Alba a fost pictat la corupţie
Primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, vicepreşedinte naţional al PDL, a fost audiat, în data de 29 februarie 2012, la sediul Serviciului teritorial Alba al DNA, într-un dosar de corupţie legat de modul în care s-a atribuit contractul pentru Serviciul de transport public al municipiului. Mircea Hava a fost prezent la sediul DNA Alba, însoţit de avocatul său, dar a refuzat să facă declaraţii. Surse din rândul anchetatorilor au declarat că Hava are calitatea de învinuit în acest dosar, alături de alte zece persoane, respectiv şapte angajaţi ai Primăriei Alba Iulia şi trei ai societăţii de transport public din municipiu. Printre cei şapte angajaţi ai primăriei se află şi cei doi viceprimari, Ioan Bogăţan şi Paul Voicu, ambii membri PDL. Potrivit aceloraşi surse, cercetările vizează modul în care s-a acordat contractul pentru Serviciul de transport public societăţii respective şi cum s-au alocat către aceasta o serie de subvenţii şi sume pentru gratuităţi.

Oamenii lui Boc au făcut poc… la Cluj
Ultimele cazuri răsunătoare de corupţie generalizată şi instituţionalizată s-au derulat la Cluj – Napoca, respectiv în judeţul de obârşie şi în municipiul de lansare politică ale fostului prim ministru Emil Boc. În data de 1 noiembrie 2011, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Radu Bica, a fost arestat, iar ulterior a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de luare de mită, fiind prins în flagrant de DNA în timp ce primea de la un om de afaceri (Aspazia Droniuc) 10 000 de euro din suma pretinsă de 20 000 de euro, pentru a-i furniza informaţii legate de licitaţia ce urmează să fie organizată pentru asigurarea mentenanţei pe anul 2012 la stadionul Cluj Arena. În data de 8 martie 2012, Radu Bica a fost condamnat la 5 ani de închisoare cu executare pentru luare de mită (dosar nr. 10059/117/2011).

În data de 11 noiembrie 2011 a fost arestat pentru luare de mită în formă continuată primarul municipiului Cluj – Napoca, Sorin Apostu, reţinându-se că ar fi primit, în perioada 2009 -2011, suma de 94 000 de euro de la trei oameni de afaceri care aveau încheiate contracte cu primăria pe care o conducea: Călin Stoia, acţionar al firmei de salubritate Brantner – Vereş, Mustafa Bekar, patronul firmei de construcţii şi reparaţii Kiat Group, şi Simion Mureşan, patronul firmei Electrogrup. Sorin Apostu a fost trimis în judecată pentru luare de mită la Curtea de Apel Cluj (dosar nr. 1767/33/2011), dar a solicitat şi a obţinut strămutarea cauzei, aceasta fiind trimisă la Curtea de Apel Târgu Mureş. Apostu şi-a dat demisia în timpul anchetei din funcţia de primar al municipiului Cluj – Napoca.

Vicepreşedintele Radu Bica şi primarul Sorin Apostu sunt apropiaţi ai premierului Emil Boc, preşedintele PDL; primul deţine funcţia de vicepreşedinte al Organizaţiei judeţene Cluj a PDL, iar al doilea este preşedintele Organizaţiei municipale Cluj – Napoca a PDL. Radu Bica este cunoscut drept mâna dreaptă a preşedintelui Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, căruia Emil Boc îi este naş de căsătorie. Sorin Apostu a fost mâna dreaptă a lui Emil Boc în perioada în care acesta a deţinut funcţia de primar a municipiului Cluj – Napoca (2004 – 2008), în calitate de director al Direcţiei Tehnice şi apoi de viceprimar. În 2009 Apostu a fost desemnat primar interimar şi candidat la Primăria municipiului Cluj – Napoca la propunerea lui Emil Boc, care l-a girat şi l-a protejat politic. Primul ministru se află în relaţii apropiate şi cu reprezentanta firmei turceşti Kiat Group, Liliana Călin, care a câştigat lucrări de multe zeci de milioane de euro pentru reabilitarea străzilor din Cluj – Napoca. Primăria Cluj – Napoca a beneficiat de alocaţii guvernamentale de sute de milioane de euro în perioada de când Emil Boc este şeful Guvernului.

În cercurile apropiate lui Emil Boc se discută că de pregătirea arestării primarului Apostu au ştiut doar preşedintele Traian Băsescu şi procurorul şef al DNA, Daniel Morar, care a activat mulţi ani la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj. Arestarea edilului şef din Cluj – Napoca a fost privită drept o lovitură năprasnică administrată premierului Boc pentru că amâna să demisioneze din fruntea Guvernului. Este de reţinut şi că majoritatea organizaţiilor judeţene din Transilvania din care sunt anchetaţi ori au fost arestaţi şi trimişi în judecată reprezentanţi ai PDL (Bistriţa – Năsăud, Alba, Maramureş, Satu Mare, Braşov) sunt apropiate de premierul Emil Boc şi de secretarul general al PDL, Ioan Oltean.

Şpagă pe roate la ARR Satu Mare
Corupţia generalizată şi instituţionalizată a afectat şi judeţul Satu Mare. În data de 19 noiembrie 2011 a fost arestat şeful Autorităţii Rutiere (ARR) Satu Mare, Nicolae Jurj, pentru luare de mită, după ce a fost prins în flagrant de DNA în timp ce încasa suma de 2.000 lei de la patronul unei firme de transport, căruia i-a pretins 2.500 lei pentru a nu dispune efectuarea unor controale de către ARR la firma respectivă. În sarcina lui Jurj s-a mai reţinut că în luna mai a.c. a solicitat de la soţia patronului respectiv o cantitate de motorină sau suma de 1.000 lei. De asemenea, în data de 18 noiembrie 2011, şeful ARR Satu Mare a pretins şi a primit de la acelaşi patron suma de 2.500 lei, pentru că a intervenit pe lângă directorul adjunct al ITM Satu Mare, Dan Alin (vicepreşedinte al Organizaţiei judeţene Satu Mare a PDL şi fost subprefect al judeţului Satu Mare), pentru ca să-i favorizeze firma în cadrul unui control de specialitate. Nicolae Jurj a fost trimis în judecată în 29 noiembrie 2011, iar la primul termen de judecată în 19 decembrie 2011, a fost condamnat de Tribunalul Satu Mare la 9 luni cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă (dosar nr. 10847/83/2011). Pedeapsa redusă şi cu suspendare se datorează unei înţelegeri cu procurorii DNA, Jurj denunţându-şi, se pare, şefii din PDL şi de la Prefectură că i-ar fi pretins suma de 60.000 lei, pentru a fi numit director regional la ARR Cluj.

Taxă „şcolară” pentru partid
În data de 24 noiembrie 2011, DNA i-a trimis în judecată pe şefa Inspectoratului Judeţean Şcolar Satu Mare, Mariana Popa, şi pe fostul director adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Satu Mare, Ioan Ulici, ambii cu funcţii de conducere în PDL, pentru luare de mită, respectiv trafic de influenţă şi instigare la luare de mită, reţinându-se în sarcina lor că au pretins şi au primit de la patronul unei firme de construcţii, cu titlu de sponsorizare pentru organizaţia judeţeană a PDL, 3% din valoarea lucrărilor achitate acestei firme de către Inspectoratul Şcolar Judeţean. Popa şi Ulici se zbat să tărăgăneze procesul în care sunt judecaţi pentru infracţiuni de corupţie de către Tribunalul Satu Mare (dosar nr. 10541/83/2011), abia la al şaselea termen, în 13 martie 2012, având loc prima audiere a unui inculpat, respectiv a mituitorului Vasile Ştrango.

Un sfert de secol de puşcărie pentru „Mită la Vama Halmeu”
Tot anul trecut, fosta şefă a Vămii Halmeu, Nicoleta Dobrescu, a fost trimisă în judecată de DNA pentru dare de mită, reţinându-se că a achitat unui reprezentant al PDL din Bucureşti, cu numele Eugeniu Petrescu, cunoscut ca apropiat al preşedintelui Senatului, Vasile Blaga, şi a fostului şef al Autorităţii Naţionale Vamale, Radu Mărginean, suma de 130 000 de euro pentru a fi numită interimar în funcţie. Tribunalul Satu Mare s-a pronunţat în 2 decembrie 2011 în dosarul „Mita de la Vama Halmeu” (înregistrat sub nr. 3043/83/2011), cei cinci inculpaţi (Nicoleta Dobrescu, Liviu Florian, Ion Savu, Ioan Romeo Niţu şi Florin Feher) fiind condamnaţi la pedepse cu închisoare cu executare însumând… 24 de ani. Fosta şefă a Biroului Vamal Halmeu a primit o pedeapsă de 4 ani şi 6 luni închisoare. Cea mai mare pedeapsă, constând în 7 ani de închisoare, a fost aplicată intermediarului mitei, omul de afaceri clujean Liviu Florian.