Simpozionul Cultural al Văii Bârgăului, manifestare de înaltă ţinută

Ediţia 41 a Simpozionului Cultural al Văii Bârgăului a adus în sala Căminului Cultural Prundu Bârgăului (director Ioana Suciu) discuţii constructive între intelectualii locului, dar şi invitaţi din afară, grupate sub genericul : „Bârgaiele în spaţiu şi timp”.
Manifestarea coordonată de scriitorul Niculae Vrăsmaş a fost deschisă prin cuvântul directorului centrului Judeţean pentru Cultură, Florin Vasile Şomlea, care a apreciat faptul că întâlnirea de înalt nivel are continuitate, asigurându-i pe cei prezenţi de sprijinul instituţiei judeţene pentru actele cultural de calitate.

Într-o ambianţă de sărbătoare au susţinut comunicări Ioan Bâca, Călin Musteaţă- Studiu geomorfo-hidrometric al râului Bistriţa Ardeleană pe segmentul Centrala Electrică de la Bistriţa Bârgăului-Valea Ciorii de la Prundu Bârgăului în vederea practicării turismului sportiv nautic, Adrian Onofreiu-Din “Panteonul grăniceresc” Iacob Rânziş, Liviu Păiuş-Florian Porcius, luptător pentru drepturile grănicereşti, Iosif Uilăcan- Listele electorale din Bistriţa Bârgăului, din anul 1946, Viorel Rus-O propunere de genealogie tabelară, analitică şi sintetică, Simion Cristea-Părintele Nicolae Cristea de la Susenii Bârgăului, Adrian Mănarcă-Istoricul presei din Ţara Bârgaielor, Olimpiu Nuşfelean-Radu Petrescu – despărţirea de lume, Menuţ Maximinian-Bârgaiele în mass media, Titus Wachsmann – Hogiu-Centenar Teodor Ghiţan, Niculae Vrăsmaş- Prundul lui Radu Petrescu, Constantin Andriţoiu-85 de ani de la trecerea în eternitate a lui Ioan Dologa, Călin Musteaţă-Crâmpeie de istorie. Membri ai familiei Monda din Bistriţa Bârgăului, Dana Maria Rus-Rolul zestrei în opţiunile matrimoniale ale populaţiei de pe Valea Bârgăului, în perioada regimentului de graniţă. Comunicări interesante, care au stârnit interes şi care vor fi integrate într-un viitor număr al Anuarului bârgăuan.

Organizat de Consiliul Judeţean prin Centrul Judeţean pentru Cultură, Primăria, Consiliul Local şi Căminul Cultural Prundu Bârgăului, Grupul Şcolar „Radu Petrescu", Fundaţia Culturală “Valea Bârgăului” şi “Gazeta de Bârgău” (supliment al cotidianului “Răsunetul”) simpozionul a cuprins şi lansări de carte, amintind aici “Antologia prozei scurte transilvane”-coordonator Ovidiu Pecican, “Cuvântul în timp”-coordonator Ştefan Doru Dăncuş, “Stop reportofon”-Menuţ Maximinian, “Mărturii despre cândva”- Titus Wachsmann – Hogiu, “Petiţii din graniţa transilvană în a doua jumătate a sec XIX”, “Contribuţii documentare privind istoria regimentului grăniceresc năsăudean” şi “Nestor Şimon-Restituiri”-dr. Adrian Onofreiu, “Mişcarea literară”-Olimpiu Nuşfelean.
Un punct aparte l-a constituit lansarea numărului 2 al publicaţiei “Anuarul Bârgăuan” (redactor fondator şi coordonator Niculae Vrăsmaş), apărut în bune condiţii la Editura Eikon. „Anuarul Bârgăuan” este o publicaţie culturală de ştiinţe, arte şi literatură, cu privire la ţinutul bârgăuan, dar nu numai, fiind un reper în acest domeniu. Sub genericul „Bârgaiele în spaţiu şi timp” ne întâlnim cu studii interesante grupare în 10 capitole. Cadrul natural al Ţării Bârgaielor este prima temă în care semnează Niculae Vrăsmaş- Geologia, ca spaţiu şi timp de formare a „Ţării Bârgaielor”, Ioan Chintăuan- Valoarea decorativă a concreţiunilor grezoase de la Rusu Bârgăului, Teo Vrăsmaş- Relieful Ţării Bârgăului. Din seria Istorie amintim Niculae Vrăsmaş-Drumurile vechi din nord – estul transilvan , Ioan Chintăuan- Cruci de piatră din „Ţara Bârgaielor”, Mihai Georgiţă- Consideraţii cu privire la trecutul Văii Rodnei şi Bârgăului (până în secolul al XIV-lea), Andreea Salvan- Zestrea bisericească a parohiilor bârgăuane în secolul al XVIII-lea, Adrian Onofreiu- Contribuţii referitoare la consemnarea proprietăţii localităţilor bârgăoane în secolele XVIII-XIX, Liviu Păiuş- Someşeni în vâltoarea revoluţiei de la 1848-1849, Viorel Rus-Bistriţa Bârgăului, Mureşenii şi Tiha în tabelele statistice ale vicarului Grigore Moisil din anul 1863. Dintre reperele bârgăuane amintim: Dumitru Bodea- Istoria parohiei Prundu Bârgăului, Ioan Lazăr- La cumpăna dintre Ardeal şi Bucovina, Mănăstirea „Piatra Fântânelelor” – o „oază” de rugăciune, linişte şi unitate ortodoxă, Titus Wachsmann – Hogiu- Proaspăt doctor în teologie: Preot Dan Eliodor. Moldovan, Viorel Nemeş-Aspecte ale situaţiei învăţământului din Ţara Bârgăului, Constantin Andriţoiu- 225 de ani de şcoală la Prundu Bârgăului. La Etnografie şi folclor amintim Octavian Costinaşiu- Repertoriul nunţii pe Bârgău, Ioan Cernucan-Casa cu cindeauăle. Nu lipsesc Portretele de bârgăuani: Simion Cristea- Profesorul Alexandru Husar (1920-2009), un prieten al Bârgăului, Menuţ Maximinian-Titus Wachsmann Hogiu şi Niculae Vrăsmaş, cetăţeni de onoare ai Bârgăului, pe acelaşi registru înscriindu-se şi Nestor Şimon – 150 ani de la naştere, centenar Vasile Netea, centenar Teodor Ghiţan, centenar Sabin Pop, 175 de ani de la naşterea preotului Teodor Vrăsmaşiu etc. La capitolul Bârgăul literar şi artistic se evidenţiază textele semnate de Mircea Platon-Primele texte scrise în limba slavonă şi în limba română pe Valea Bârgăului, Niculae Vrăsmaş-Primul poet de origine bârgăuană, Vasile Reu (Rău) - Bob – Fabian, Diana Todoran, Mircea Platon, Scriitorul bârgăuan Ion Th. Ilea, întemeietor al reportajului literar românesc, Zilele Operei „Constantin Pavel”. Nu lipsesc interviurile cu Niculae Vrăsmaş, Ana Oltean, Ioan Chintăuan. Un tom care va trezi, cu siguranţă, interesul, fiind un exemplu pentru toate comunităţile din judeţ şi nu numai. Niculae Vrăsmaş merită pentru munca sa toate felicitările şi recunoaşterea noastră. O nouă filă se înscrie în istoria bârgăuană… O istorie a sufletului românesc.