Ioan Pintea, despre valoarea actului cultural

Cititorii cotidianului “Răsunetul” l-au desemnat pe Ioan Pintea “Bistriţeanul Anului 2012” la categoria Cultură. O recunoaştere din partea cititorilor, care apreciază performanţele, în domeniul culturii.

Cititorii noştri se află pe acelaşi tronson cu „România Literară”, care face o anchetă bilanţ în ceea ce priveşte cărţile apărute în cursul anului 2012 şi evenimentele culturale din România desfăşurate în cursul acestui an sub titlul „Anul 2012, ce rămâne?”
La această anchetă sunt invitaţi să răspundă prozatori, critici literari, istorici literari, poeţi. Îmbucurător este faptul că numele Bistriţei şi a scriitorului Ioan Pintea sunt pomenite des în răspunsurile date anchetei. Menţionăm faptul că Ioan Pintea are şi un eseu amplu în acest număr, intitulat „Gânduri despre poezia creştină”. Dintre cei chestionaţi îl amintim Adrian Geromila, care consideră că jurnalul „Proximităţi şi mărturisiri” semnat de Ioan Pintea este una dintre cele mai importante cărţi ale anului, alăturând-o volumului de convorbiri „Măştile lui M.I.” de Gabriel Liiceanu şi volumului „Parabolele lui Iisus” de Andrei Pleşu. La rândul ei, Monica Pillat scrie: „Cele trei cărţi ale anului care ne-au reţinut în mod special atenţia prin armonioasa împletire a credinţei cu erudiţia, sub semnul harului, au fost, în ordinea apariţiei: N. Steinhardt – „Jurnalul fericirii. Manuscrisul de la Rohia”, Editura Polirom, ediţie îngrijită de George Ardeleanu; Ioan Pintea – „Proximităţi şi mărturisiri”, Editura Cartea Românească; şi Andrei Pleşu „Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste”, Editura Humanitas.
În epoca de deşert spiritual pe care o traversăm, aceste cărţi sunt adevărate oaze de odihnire şi primenire a sufletului. Totodată, mulţi dintre cei intervievaţi apreciază manifestările culturale de amploare organizate în ultima vreme de Ioan Pintea, sub egida Consiliului Judeţean şi a Centrului Judeţean pentru Cultură, drept evenimente cu mare impact naţional. Sunt enumerate, de către Adrian Popescu, Cornel Ungureanu şi Irina Petraş, Centenarul „N. Steinhardt” şi Zilele „Liviu Rebreanu”. Tot în acest număr din „România Literară” e consemnată lectura publică pe care vicepreşedintele USR, Gabriel Chifu a susţinut-o la Bistriţa, la Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” cu titlul „Acum sufletul nostru e la vedere”.
În „Tribuna” nr. 247, criticul şi istoricul literar Andrei Moldovan publică un eseu amplu despre cartea scriitorului Ioan Pintea, „Proximităţi şi mărturisiri” sub titlul „Lăstarii de celuloid”. De asemenea, în revista „Contemporanul – Ideea europeană”, o pagină întreagă cu text şi fotografii este dedicată colocviilor „Liviu Rebreanu”. Un an bogat, atât pentru scriitorul Ioan Pintea, cât şi pentru cultura bistriţeană.

Trebuie să menţionăm, de asemenea, că Ioan Pintea a fost invitat la Târgul de carte de la Frankfurt cu volumul “Proximităţi şi mărturisiri”, apărut la Editura Cartea Românească, în colecţia “Jurnale şi memorii”. Cartea a fost prezentată de George Ardeleanu, asistent universitar la catedra de literatură română a Facultăţii de Litere din Bucureşti, şi conţine însemnări, reflecţii, notaţii, culturale şi teologice, scrise de-a lungul anilor. Programul oficial al organizatorilor germani, în colaborare cu Ministerul Culturii din România, a inclus şi simpozionul cu tema “Spiritualitate iudaică şi creştină. Cazul N. Steinhardt” în cadrul căruia au conferenţiat scriitorii Ioan Pintea, Nicolae Băciuţ, George Ardelean.
“Frankfurt e cea mai frumoasă poveste despre cărţi. M-au impresionat zecile de mii de cititori care au vizitat târgul, arhitectura târgului, organizarea impecabilă, senzaţia că toate editurile din lume sunt aici, fineţea, calmul, civilitatea şi disponibilitatea editorilor, a agenţilor literari, starea de prietenie şi solidaritate între scriitori şi editori. Consider lansarea cărţii mele la Târgul de carte Buchmesse o reuşită şi un moment important pentru biografia mea literară” ne-a declarat scriitorul Ioan Pintea.
La rubrica “Cititor de serviciu” din Evenimentul Zilei, a reputatului critic Alex Ștefănescu, cu titlul “ Dacă toţi preoţii ar fi ca Ioan Pintea... “. se face referire, în primul rând, la volumul “Proximităţi şi mărturisiri”, Jurnal, apărut la Editura Cartea Românească, 2012, sub semnatura lui Ioan Pintea, volum căruia criticul îi acordă 4 stele.
“ Dacă toţi preoţii ar fi ca Ioan Pintea, m-aş duce şi eu în fiecare duminică la biserică. Până acum, în relaţiile cu ei, n-am avut parte decât de dezamăgiri. Unul, chemat de mine să-l asiste pe un om aflat pe moarte, mi-a spus că nu vine decât dacă îi dau banii dinainte. Altul oficia şapte botezuri simultan, ca să-şi facă profesia cât mai profitabilă. Altul nu ştia despre Biblie nici cât ştiam eu. Şi aşa mai departe. Ioan Pintea este cu totul şi cu totul altfel de preot. Este un om luminat, care îşi iubeşte semenii. Şi nu într-un mod pasiv, ci cu o mare mobilizare sufletească. Şi este, totodată, unul dintre cei mai valoroşi scriitori români azi, de care lumea n-a prea auzit din cauza modestiei lui. Avându-l ca părinte spiritual pe N. Steinhardt, care şi-a definit modul de-a gândi în "Jurnalul fericirii", Ioan Pintea scrie şi el, de multă vreme, un jurnal, care s-ar putea intitula "al cunoaşterii". Însemnările cuprinse în volumul recent apărut sunt expresia unei curiozităţi intelectuale pline de ardoare. Autorul vrea să ştie totul despre oamenii din jur, despre locurile pe care le vizitează, despre cărţile scrise de alţii despre acele locuri şi, mai ales, vrea să ştie totul despre sine. Ca toţi scriitorii de valoare, Ioan Pintea are curajul să fie el însuşi, să regândească pe cont propriu adevărurile considerate definitive”. Un text care face cinste atât criticului cât şi scriitorului.
Academicianul Eugen Simion a fost oaspetele de onoare al Centenarului N. Steinhardt, derulat la Bistriţa în elegantele saloane Metropolis, sub coordonarea lui Ioan Pintea. Într-un discurs de o frumuseţe aparte, aplaudat la scenă deschisă de auditoriu, Eugen Simion a vorbit despre omul moral Steinhardt, evreul care şi-a găsit „credincioşenia”, dovedind că baza cunoaşterii este suferinţa. Un personaj atipic în lumea intelectuală românească cu o biografie extraordinară. Evenimentul a debutat la Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” cu oficierea unui parastas în memoria lui N. Steinhardt, de către ÎPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, protopopii de Bistriţa-Alexandru Vidican, Năsăud-Ioan Dâmbu şi Beclean-Doru Zimveliu. O rugăciune înălţată spre cer spre veşnica pomenire a marelui scriitor creştin.
Simpozionul „Între viaţă şi cărţi”, de la Hotel Metropolis, a fost deschis prin cuvintele adresate oaspeţilor de Emil Radu Moldovan-preşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, care le-a urat bun venit oaspeţilor pe meleagurile bistriţene, pentru care Steinhardt a avut o admiraţie aparte, fiind singurul loc unde a susţinut conferinţe publice. Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, Mitropolia Clujului, Maramureşului şi Sălajului, Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca, Mănăstirea „Sfânta Ana” Rohia, Fundaţia „N. Steinhardt”, Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Cluj, Editura Polirom, Editura Eikon, Revista „Mişcarea Literară” au reuşit să organizeze o manifestare elegantă, de o ţinută aparte, cum rar vezi în oraşul nostru, motiv pentru care merită felicitat, în primul rând, scriitorul Ioan Pintea. La Bistriţa, Nicolae Steinhardt a fost cinstit aşa cum se cuvine. Aşa a fost anul 2012. Bogat în acţiuni gândite de Ioan Pintea.
Începând cu această lună Ioan Pintea este manager al Bibliotecii Judeţene. Biblioteca se pregăteşte pentru o nouă etapă în clădirea de pe strada Alexandru Odobescu, cu o “istorie romanţată” şi diverse funcţionalităţi, ridicată în 1884, prin proiectul arhitectului Carl Schobll, fiind, pe rând, reşedinţa medicului Cristof Reinl al Garnizoanei, reşedinţă a prinţului Carol al II-lea, viitorul rege al României, sediul Băncii Maghiare, iar din 1947, imobilul a fost sediul Băncii Naţionale a României.
„Ne propunem ca să îmbunătăţim infrastructura informaţională pentru a scurta timpul de acces la informaţie al utilizatorilor, prin dezvoltarea unor colecţii electronice, o mai bună şi rapidă comunicare de natură on-line cu utilizatorii, oferindu-le acestora asistenţă specializată pentru utilizarea tehnologiei informaţiei şi a Internet-ului” se arată în proiectul de management al Bibliotecii Judeţene al noului director, Ioan Pintea.
Pe agenda Bibliotecii Județene Bistrița-Năsăud se află manifestări precum: “Dialogurile bibliotecii”, “Colocviile “George Coşbuc”, “Conferințele bibliotecii”, ”Zilele bibliotecii Liviu Rebreanu la Chişinău”, Programul editorial “Publicațiile bibliotecii”, Concursul de creaţie “Orizonturi”, destinat copiilor, Săptămâna Națională a Bibliotecilor, Programul “Odată ca niciodată”, expoziții de pictură şi fotografie artistică, “Cercul de lectură creativă” şi “Cercul de Origami”, atelier de dezvoltare a tehnicii colajului, “Programe de creație şi divertisment pentru copii”, proiecții de filme, audiții din opera autorilor, “Parteneriate bibliotecă-şcoală”: concursuri literare, prezentări de carte, expoziții de carte, fotografie şi pictură, concurs gen “Cine ştie câştigă”, concurs de interpretare a unor personaje literare, dezbateri, medalioane literare, întâlniri cu autori, recital de muzică şi poezie.
“ Deoarece biblioteca se mută într-un nou sediu, este necesar, potrivit unor cutume culturale în vigoare, să i se atribuie o denumire. De altfel, aceasta este o dorinţă mai veche a corpusului de bibliotecari şi a oamenilor de cultură din judeţ. Se consideră că cel mai potrivit nume pe care trebuie să-l poarte Biblioteca Judeţeană Bistriţa-Năsăud este cel al scriitorului George Coşbuc. În acest context, va fi amplasat în faţa instituţiei bustul poetului (aflat temporar în curtea Sinagogii din Bistriţa) şi va fi executată o lucrare tip firmă cu noua denumire a instituţiei” declară în proiectul de management Ioan Pintea.
Pentru a promova autorii, cartea şi editurile locale, va fi iniţiat un târg de carte cu titlul “Autori şi cărţi în edituri româneşti”, în cadrul „Zilelor Bistriței” care va prilejui cunoaşterea şi promovarea autorilor bistrițeni ocazionat de prezentări de cărți, precum şi întâlniri, schimburi de idei cu alți parteneri culturali din municipiu şi din țară. În context profesional–cultural, se are în vedere iniţierea Saloanelor “BIBLIOCARTEX” destinat cărţilor tipărite şi editate de bibliotecile din ţară. Reprezentanţi ai Bibliotecii Judeţene vor participa la 1-2 târguri de profil din străinătate cum ar fi: Târgul de carte de la Frankfurt sau Târgul de carte de la Paris, pentru contacte directe cu editori şi autori şi o mai bună familiarizare, din punct de vedere profesional, cu editarea, promovarea şi distribuţia cărţii în lume.
La inaugurarea Bibliotecii Judeţene ne vom bucura de o instituţie cu sală de lectură, sală de conferinţe, două explanade de sticlă în care pot fi expoziţii, întâlnirea cu cartea stând sub semnul lui George Coşbuc. Cu siguranţă anul 2013 va fi la fel de bogat pentru Ioan Pintea ca 2012.