La 100 de ani, preotul Alexandru Nicula a devenit cetăţean de onoare al comunei Târlişua

Şcoala Generală din comuna Târlişua a găzduit şedinţa extraordinară a Consiliului Local Târlişua, întrunită cu ocazia decernării titlului de „Cetăţean de Onoare” acordat părintelui greco-catolic Alexandru Nicula, născut în urmă cu un secol, la 14 februarie 1913 în satul Târlişua, jud. Bistriţa-Năsăud, a urmat şcoala primară din localitate şi a fost absolvent al Liceului „George Coşbuc” din Năsăud în 1931, an în care îşi susţine şi examenul de bacalaureat la Dej. Din toamna anului 1931 până în anul 1935, a urmat cursurile Academiei de Teologie Greco-Catolicxă din Gherla, pe care o încheie cu calificative foarte bune. Imediat după absolvire devine secretarul episcopului Iuliu Hossu, până în 1937, când pleacă la studii la Facultatea de Teologie Catolică a Universităţii Strasbourg. În 1939, odată cu izbucnirea războiului, oraşul fiind la frontieră, Universitatea este desfiinţată , astfel că îşi continuă în Paris, unde obţine licenţa în iunie 1940, în chiar ziua ocupării capitalei franceze de către nemţi. Reîntors în ţară , se căsătoreşte cu Livia Veina, absolventă a şcolii normale din Gherla şi este hirotonisit preot. Dar, în Transilvania aflată sub ocupaţie hortystă, i se refuză confirmarea şi salarizarea. Timp de 4 ani lucrează la Episcopie, alături de viitorul cardinal Iuliu Hossu, care îl plăteşte din banii săi proprii, aşa cum o va face şi în 1947, când încep persecuţiile împotriva Bisericii Greco - Catolice. Gest de loc singular, pentru episcopul care în perioada în care a fost şi senator „îşi dona salariul de parlamentar în catedrală, să fie împărţit săracilor”.
În ianuarie 1946 părintele Nicula este numit protopop al Clujului, funcţie pe care o va deţine până în anul 1948, când Biserica Greco – Catolică este abuziv desfiinţată. Este momentul în care omniprezentul şi atotputernicul partid l-a azvârlit fără fără menajamente în afara cursului firesc al vieţii sale. Este arestat pe 22 iunie 1948 şi condamnat la şase cu suspendare, în urma unui denunţ al unui tânăr preot ortodox. Motivul : vorbea „în predici împotriva regimului de democraţie populară a doctorului Petru Groza”!. În acelaşi an, regimul comunist pune la cale mascarada cu „întoarcerea uniaţilor la ortodoxie”, când de fapt, spune părintele Nicula, „în afară de monseniorul Iuga şi protopopul Belaşcu de la Sibiu,tentaţi , de la Sibiu, tentaţi de funcţii, nu a participat la acest bâlci nici un ierarh important”.
După fuziunea forţată cu ortodocşii, părintele Nicula este arestat din nou şi presat să-şi renege credinţa. Pentru că refuză, este pus în libertate, dar scos din casă şi obligat să părăsească Clujul. Aşa ajunge să se stabilească în Dej. În 1951 este ridicat din nou, fără să i se soună de ce. Este îndelung anchetat, după care, fără nici un proces, este trimis la Canal. Aici petrece un an şi jumătate, într-o companie pe care o numeşte „selectă”, formată din foşti parlamentari, prefecţi, miniştri şi intelectuali de marcă.
După Canal, lucrează la mai multe întreprinderi dejene ca economist cu studii medii, până în 1965, când s-a transferat la CCH, unde, după echivalarea celor două licenţe – de la Cluj şi de la Paris – este încadrat ca economist cu studii superioare. Se pensionează în martie 1973, dar continuă să rămână o persoană activă, scriind, dând ore de franceză, botezând sau oficiind căsătorii, în clandestinitate, în sânul unor familii devotate crezului greco-catolic.
Într-un „veac al singurătăţii, părintele Nicula nu a trăit singur şi nu a trăit pentru sine. A trăit vegheat de Dumnezeu şi a muncit dăruindu-se oamenilor, viaţa fiindu-i umbrită doar de un singur şi mare regret, acela de a fi trăit într-o lume întunecată – nu luminoasă, cum şi-a dorit-o – şi că a fost martorul celor celor „două mari nebunii ale secolului XX: nazismul şi bolşevismul, care au alterat profund fiinţa umană…”
Cetăţean de Onoare al Dejului, Prelat Papal Onorific – titulatură care i s-a acordat în anul 2003 de către Papa Ioan Paul al II-lea – şi de vineri, 15 februarie 2013 Cetăţean de Onoare al comunei Târlişua, fiind omagiat în această memorabilă zi cu prilejul împlinirii a 100 de ani de viaţă şi 73 de ani de preoţie, părintele Nicula fiind vizitat la Dej şi felicitat cu ocazia aniversării sale de Preasfinţia Sa, Episcopul Florentin Crihălmeanu, cu care s-a întreţinut timp de circa 3 ore la Dej, lucru ce l-a obosit mult pe părintele Alexandru Nicula neputând să fie prezent la şedinţa Consiliului Local Târlişua, care l-a omagiat în lipsă oferindu-i-se şi Titlul de Cetăţean de Onoare, prezenţi fiind toţi cei 13 consilieri ai comunei, care în frunte cu primarul Vlăduţ Purja l-au omagiat pe sărbătorit, iar în urma votului unanim acordându-i-se titlul pentru care s-a întrunit Consiliul Local.
În această zi memorabilă, la Târlişua, comuna de baştină a părintelui Nicula, într-o sală de clasă a şcolii au fost prezenţi într-o ordine aleatorie: prof. Ioan Nicula, nepot de văr , fiului fostului primar Alexandru Nicula, solistul de muzică populară din Dej, Gavril Ciociovan, preotul ortodox Simion Sigartău, Rusu Vasile, apropiat al familiei, Cocean Ioan, nepot de soră, Alexandru Man, fost primar al Dejului în perioada 1996 – 2000, care a fost alături de Alexandru Câţcăuan, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor Bistriţa-Năsăud, au fost de fapt amfitrionii manifestării, Teodor Recan, secretarul comunei, care în cuvântul său a evocat şi activitatea celorlalţi cetăţeni de onoare ai comunei: Liviu Rebreanu- „Cetăţean de Onoare –post mortem”, prof. Cocean Pompei, fost rector al UBB Cluj- Napoca, prof. Emil Burzo, academician în fizică, preşedintele Filialei Cluj a Academiei Române, cu tata din Groşii Ţibleşului şi mama din Agrieş, Ştefan Perhaiţă, fost primar timp de 36 de ani, Florin Pop, preşedintele de şedinţă al Consiliului Local care a coordonat lucrările şedinţei din această zi memorabilă. Domnul Ştefan Nicula, rudă al sărbătoritului, a evocat un episod din viaţa părintelui Nicula (momentul arestării din Şendroaia, a părintelui Mireşan Vasile, care a marcat o cotitură în viaţa părintelui Nicula).
Printre alţi participanţi au fost prezenţi la şcoala din Târlişua nepoţi de văr, cunoştinţe, beneficiari ai altruismului preotului Alexandru Nicula, consăteni. Mai consemnăm prezenţa ing. Man Alexandru, care face parte din familie şi este prof. la Liceul Tehnologic Târlişua , apoi Nicula Alexandru, fost diriginte de poştă, văr de-al preotului şi ataşat al filosofiei acestuia, dar şi scriitorul Virgil Raţiu.
Cu ocazia manifestării de la Târlişua, Alexandru Câţcăuan, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor din Bistriţa i-a conferit o „Diplomă de excelenţă” sărbătoritului însoţită de o sticlă de şampanie nominalizată şi cu înscrisul „100 de Ani”, trimiţându - se familiei părintelui din Dej buchete de flori, prin prof. Valer Pop, omul de încredere al părintelui Nicula care a venit la Târlişua să-l reprezinte, iar în cuvântul său evidenţiind personalitatea celui sărbătorit.
Ziua de vineri va rămâne un reper memorabil în istoria comunei Târlişua.