Holocaustul, comemorat şi la Bistriţa

Mai sunt oameni care poartă şi azi, chiar şi după tragedia Holocaustului, sâmburele antisemitismului. Puţini oameni cunosc sau vor să afle câteva lucruri despre evreii care au făcut parte din naţiunea română mai bine de trei secole. Primul lucru care trebuie făcut este recunoaşterea acestor fapte, fie că ne place sau nu, apoi ar urma acceptarea şi încercarea de a nu mai judeca colectiv.

În Bistriţa, lagărul de concentrare s-a făcut în afara oraşului şi au fost adunaţi evrei din Bistriţa, Năsăud şi satele din judeţ. Din cei 6.800 de evrei existenţi în judeţ, 6.300 s-au aflat în acest lagăr şi au fost supuşi la umilinţe şi cruzimi inimaginabile omului modern. Puţini evrei au avut curajul sau şansa să se refugieze ilegal în alte părţi. În Bistriţa, deportarea s-a efectuat între 1 iunie şi 7 iunie 1944 şi s-a făcut în două tranşe: pe 2 iunie au plecat spre lagăre 3.106 evrei, iar pe 6 iunie au plecat un număr de 2.875 de evrei.

Un alt fenomen revoltător a fost moartea a mii de copii, deoarece, aşa cum s-a notat în acelaşi act de acuzare menţionat mai sus, nu s-a reîntorsniciun copil. Vârsta la care se referă autorii este de maxim 13 ani, aceştia fiind primii care au mers spre camerele de gazare.

Din judeţul Bistriţa-Năsăud au fost deportaţi 1.016 copii cu vârsta sub 13 ani, dintre care nu s-a mai întors niciunul. Trenurile, astfel pregătite pentru deportare, au fost păzite de poliţie şi jandarmi până în oraşul Kosice, iar de acolo, însoţite de Gestapo, până la Auschwitz.

Holocaustul a fost comemorat şi la Bistriţa, în prezenţa lui Fredi Deac, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Bistriţa-Năsăud, a primarului Ovidiu Creţu, a viceprimarului George Avram, a prefectului Ioan Ţintean, a subprefectului Ovidiu Frenţ, a vicepreşedintelui CJ Dorin Popescu, a senatorului Dorin Dobra, alături de un grup de elevi de la Colegiul Naţional ,,Liviu Rebreanu”.