Jurnal de Lechinţa

De pe agenda primarului

Nu numai în joia târgului, ci în fiecare dimineaţă, primarul Romeo Florian este asaltat de cetăţeni din comună sau din afara ei, de oficiali de la judeţ, de fermieri. Asistând la audienţele primarului, am avut ocazia să iau pulsul comunei, să cunosc situaţii diferite şi modul de a le îndrepta. În data prezenţei noastre (joi, 22 aprilie), a fost una dintre cele mai încărcate zile. În audienţă, fermieri contrariaţi de modul cum, zic ei, se vor acorda subvenţiile în acest an, de modul în care trebuie să-şi adune la dosar multe documente şi hârtii necesare la APIA. Dar aceasta este o problemă care se rezolvă, dar una încă aflată în discuţie se referă la subvenţiile pe care le aşteaptă şi ACT-urile. Deocamdată este o nouă formulă. Primarul se documentează, deşi fiind în domeniu, cunoaşte bine situaţia, ia legătura telefonică cu directorul de la APIA, iar o discuţie încearcă să lămurească situaţia. Se aşteaptă clarificări de la un nivel mai înalt, un Ordin de la minister, dar până atunci situaţia rămâne incertă. Telefoanele sună în biroul primarului. Şi fixul, dar şi celularul. Colegi primari îi cer părerea. Romeo Florian este un lider incontestabil şi un bun cunoscător al problemelor, aşa că este consultat. Se încearcă un punct de vedere comun, bine argumentat.
A început campania de depunere a cererilor de către fermieri. Pentru aceasta se cer documente de la Primărie. Primarul a organizat în aşa fel activitatea încât ea să se desfăşoare în flux continuu. Oamenii aşteaptă, unii sunt mai nerăbdători şi se întreabă de ce se cer iarăşi atâtea hârtii. Se mai dau şi declaraţii pe propria răspundere, semnate şi autentificate în faţa secretarului. Între timp, în biroul primarului intră reprezentanţi ai LDP Bistriţa. Cei de la drumuri se vor implica în modernizarea căilor rutiere din comună. Strada Gării din Lechinţa, drum betonat, se cere reabilitat din temelii. Deşi cei din zonă sunt nemulţumiţi momentan de cum se circulă, primarul îi asigură că în curând aici va exista cel mai frumos drum comunal. Pentru asta dau asigurări şi primarul, dar şi constructorii. Primarului îi este adusă mapa la semnat.
Multe solicitări sunt pentru lemne de construcţie şi pentru lemne de foc. Alţii, aflaţi în situaţii deosebite, solicită ajutoare băneşti. Din Vermeş, câţiva cetăţeni se interesează de situaţia alimentării cu apă a satului, gospodarii argumentând că, în special vara, seceta este cumplită. Primesc asigurări că în Masterplanul din domeniu, alături de Lechinţa şi Vermeşul va fi în viitor racordat la reţeaua de apă potabilă. Nu sunt neglijaţi din preocupările lui Romeo Florian nici cetăţenii din satul Sângeorzu Nou. Trei străzi vor fi asfaltate în acest an în această localitate, ne asigură edilul şef al comunei. Cât despre Bungard, şi aici, cu toate că este un sat îmbătrânit, Primăria a pus la dispoziţie un mijloc de transport pentru cei 11 copii care învaţă la Sângeorzu Nou. De asemenea, drumul local va fi balastat spre a facilita circulaţia. După ce anul trecut s-a lucrat la reţeaua de apă potabilă în satele Ţigău şi Sâniacob, răspunzând unei solicitări venite de la un cetăţean din Sâniacob, primarul dă asigurări că în maximum o lună şi în aceste localităţi se va face branşarea, în aşa fel încât în această vară apa potabilă să fie la robinet.

Parcul, supravegheat video

În centrul Lechinţei, prin grija administraţiei locale, a fost amenajat şi se află aproape către finalizare poate cel mai frumos parc din comunele judeţului. Alei asfaltate, gazon verde şi bine întreţinut, bănci odihnitoare şi, nu în ultimul rând, cetăţeni care se odihnesc aici, toate acestea sunt atent observate de camerele video instalate aici. Şeful pompierilor locali, Alexandru Banadic, prezent în permanenţă la datorie, supraveghează şi respectarea ordinii şi a curăţeniei din parc, este un om căruia îi place curăţenia, a învăţat-o de acasă, din familie şi, ca atare, îi atenţionează pe toţi aceia care nu respectă ordinea şi curăţenia. După ce lucrările se vor încheia (se va termina foişorul şi fântâna arteziană) atunci într-adevăr parcul va deveni o emblemă şi o mândrie pentru lechinţeni.

Meşterii lui Zoli, mereu la înălţime

După ce într-un timp record (mai puţin de un an) au ridicat din temelii un modern Cămin Cultural la Chiraleş, apoi, anul trecut, au modernizat Căminul Cultural din Sângeorzu Nou, meşterii din formaţia condusă de domnul Zoli din Matei, îşi vor înscrie în cartea de muncă un nou obiectiv: grădiniţa din Lechinţa. În prezent, se lucrează la finisări, interioare şi exterioare, în aşa fel încât la începutul anului şcolar viitor, cei mici să se mute în casă nouă. Amintim că după o pauză de câţiva ani, perioadă în care construcţia s-a degradat considerabil, din acest an, urmare a insistenţelor primarului Florian, au fost deblocate fonduri pentru reluarea şi finalizarea obiectivului. Din anul şcolar viitor, aici vor funcţiona două grădiniţe, cu program normal şi prelungit. În prezent, preşcolarii sunt instruiţi într-un spaţiu impropriu pentru care Primăria plăteşte proprietarului o chirie consistentă.

În acest an, asfaltul intră în Ţigău şi Sâniacob

Aşa arată acum drumul comunal care duce în satul Sâniacob. Este circulabil dar, cum ne asigură primarul, în curând va începe marea asfaltare şi, astfel, drumul comunal Chiraleş – Ţigău – Sâniacob va fi asfaltat în întregime.

Cine poluează natura?

După ce angajaţi ai Primăriei şi beneficiari ai Legii 416 au făcut curăţenia de primăvară de o parte şi de alta a drumului judeţean Herina – Lechinţa, pe acest tronson au apărut deja gunoaiele. Aşa cum aceeaşi stare deprolabilă există şi în zona şoselei către Matei, la ieşirea din Lechinţa. Precizăm că există sancţiuni drastice pentru cei care poluează şi în acest mod natura. Persoanele prinse sunt pasibile de sancţiuni.

În urmă cu 76 ani,
Inaugurarea activităţii Căminului Cultural din Chiraleş

Inaugurarea activităţii Căminului Cultural din fruntaşa comună Chiraleş, judeţul nostru, a prilejuit deunăzi astfel de clipe, clipe senine, constituind un binevenit popas de lumină, spre cinstea şi lauda deplină a conducătorilor ei, a C.S. protopopului Virgil Baciu şi a directorului şcolar, dl. Ioan Morariu.
La ora 9.00, dim. erau adunaţi un mare număr de săteni veniţi din comună şi comunele învecinate, participând la serviciu divin care a fost oficiat de către C.S. protopopul Virgil Baciu, asistat de studenţii teologi Vasile Iudean şi Ioan Moldovan, răspunsurile fiind date de corul şcoalei primare de stat, sub priceputa conducere a domnului director şcolar Ioan Morariu. La sfârşitul serviciului divin, C.S. protopopul Virgil Baciu a rostit o frumoasă cuvântare tălmăcind Evanghelia. În curtea bisericii a urmat ridicarea pavilionului naţional cu întreg ceremonialul străjăresc. Elevul Iulian Deac, din cls. a III-a a Liceului Al. Odobescu din Bistriţa a dat cuvenitul raport domnului director şcolar Ioan Morariu. Elevul Carol Maroşi a rostit Crezul şi Deviza străjerească. Corul Şcoalei Primare de Stat, sub conducerea domnului Ioan Morariu, directorul şcoalei, a intonat Imnul Regal, după care a executat rugăciunea. C.S. protopopul Virgil Baciu, într-o inimoasă cuvântare, a vorbit despre importanţa şi rolul Căminului Cultural, aşezământ de lumină, elogiind în continuare pe M.S. Regele Carol al II-lea, voievodul culturii. Domnul Ioan Morariu, directorul Şcoalei Primare de Stat din Chiraleş, în cuvinte simţite, a arătat că aşezământul Căminului Cultural inaugurându-şi activitatea, prin această festivitate, care va însemna începutul unei intense şi binecunoscute propagande culturale, datoria tuturor este să-şi dea întreaga contribuţie sprijinând din toate puterile această acţiune, cu răsfrângeri binefăcătoare pentru interesele obştei. Corul Şcoalei Primare, sub conducerea domnului director Ioan Morariu, a intonat Trei Culori. Într-o dugheană anume improvizată, tineretul ţărănesc a executat în ritmul muzicii tarafului de lăutari, condus de maestrul Alexandru Boldijeru, mai multe jocuri naţionale. În casa primitoare a C.S. protopopului Virgil Baciu s-a dat oaspeţilor o masă. Seara, a urmat o reuşită reprezentaţie teatrală în sala Şcoalei Primare de Stat, dată de elevii Şcoalei Primare, sub conducerea vrednicului învăţător şi director al acestei şcoale, domnul Ioan Morariu. S-au jucat piesele „Plata birului” şi „La poiana cu cireşi”, rolurile fiind foarte bine interpretate, distingându-se în prima piesă elevii şi elevele, străjeri şi străjere: Teodor Lechinţan, Domniţa Morar şi Maria Pătruş, iar în a doua: Măriuţa Moldovan, Mărioara Morar, Ioan Sălăgean, Liviu Lechinţan şi Ion Morar al lui Iosif. A urmat dans până în zorii zilei, petrecându-se într-un chip desăvârşit.
După Năzuinţa – 19 nov. 1939 (Fondul documentar Vasile Jimboreanu)