Festivalul ilvean de colinde, ajuns la ediţia a 23-a, găzduit de Ilva Mică

A treia zi de Crăciun 2018, de sărbătoarea Sf. Ştefan, pe Valea Ilvelor s-a desfăşurat Ediţia cu nr. 23 a  Festivalului de colinde şi obiceiuri tradiţionale, o Biblie nescrisă a naşterii Domnului, gazdă fiind comuna Ilva Mică, primar  Aurel Horea. Cetele de colindători din cele şase sate ilvene, au adus gazdelor frumuseţea Crăciunului, cu cântece de leagăn închinate Pruncului Iisus, o tradiţie creştinească de peste 2000 de ani, o simfonie divină a cetelor îngereşti ce vestesc Naşterera Mântuitorului.

Festivalul ilvean se desfăşoară an de an, prin rotaţie, în cele şase localităţi ilvene, respectiv Ilva Mică, Leşu, Poiana Ilvei, Măgura Ilvei, Ilva Mare şi Lunca Ilvei, aducând în fiecare an elemente noi, în cele mai diferite forme, istorisind la un nivel superior evenimentele de la Naşterea pruncului Iisus. Colindătorii s-au transformat în crainici ai bucuriei venirii lui Hristos în lume, a împreunării noastre cu Dumnezeu.

Oaspeţii şi-au dat întâlnire în curtea şcolii, iar în jurul orei 12, după Sf. Liturghie, s-au deplasat în sala Căminului Cultural, frumos împodobită, cu covoare, prosoape şi expoziţia de pictură cu 40 de tablouri lucrate de maestrul penelului NECHITA BUMBU din Nepos, artistul ce-şi dă singur de lucru, în scopul răspândirii frumosului din natură.  

S-au implicat în reuşita acestei manifestări cultural-creştine, primarul comunei, Aurel Horea, Consiliul local, preoţii, întregul colectiv didactic, sub tutela Asociaţiunii Culturale ASTRA năsăudeană şi ilveană, prin cei doi stâlpi de nădejde, prof. Ioan Seni şi Pavel Berendea, având alături un număr de 10 cărturari, scriitori şi membri ai Despărţământului, cu diferite funcţii, cum sunt: Floarea Pleş, Ioan Mititean, Romulus Berceni, Mircea Daroşi, Leon Catarig, Livia Găvrilaş, Maria şi Nechita Bumbu, Mihai Cucoş, Grigore Lungu. Primarul comunei a salutat colindătorii, a mulţumit sătenilor prezenţi în număr mare şi a dat microfonul preotului paroh, care a rostit împreună cu publicul spectator o rugăciune de început, deoarece manifestarea are conţinut religios. Fiica satului Oana Matei Coruţiu, a dat tonul cântecelor creştine, cu un grupaj de colinde interpretate împreună cu sala, după care cei doi comici de la radio “Balada” au intrat în pâine alături de televiziunea din Sângiorz Băi. De 23 de ani, pe Valea Ilvelor, Crăciunul nu mai este o sărbătoare abstract, ci este o prezenţă permanentă a lui Hristos între noi, o atmosferă sărbătorească, de ceremonie, petreceri şi urări. Cetele de colindători de la Leşu şi Măgura Ilvei, caprele, ursul, cerbul de la Ilva Mare şi Lunca Ilvei, irozii de la Poiana, şezătoarea, dansurile populare, grupul de chitarişti al gazdelor, au adus sătenilor urări de comunicare, de manifestare a sacrului, de fertilitate, rodire şi belşug.

Colindele ilvene încărcate de frumuseţe şi duioşie sunt adevărate mărturii despre felul cum înţelepciunea populară a ştiut să vestească prin cânt şi versuri venirea în lume a Fiului lui Dumnezeu. Obiceiurile ilvene trec în revistă diferitele ocupaţii ale oamenilor: agricultori, păstori, pescari, vânători, care aduc în faţă cele mai frumoase calităţi ale omului: vitejia leşenilor, isteţimea măgurenilor, frumuseţea poienarilor, hărnicia  celor din Ilva Mică, smerenia celor din Ilva Mare, ascultarea şi bunătatea celor din Lunca Ilvei, idealuri nepieritoare şi caracteristici esenţiale ale sufletului poporului nostru. O explozie de bucurie ne-au adus instrumentiştii de la fluier, trompetă, chitară, cât şi cei care au condus caprele adică tarostele, buni şi isteţi interpreţi cum sunt Marian Rus şi Cieşa Nicuşor  din Lunca şi Ilva Mare. Toată stima pentru dascălii ilveni, care s-au implicat în buna organizare a festivalului printr-o îmbinare armonioasă a eticului cu esteticul şi bunătatea proverbială  a ilvenilor, care preamăresc pe Domnul Bun:

“Sus în curtea lui Crăciun

S-a născut un domn prea bun!”

Preşedintele Ligii Scriitorilor, Filiala Năsăud,  Ioan Mititean, a scos în faţă cartea “Valea Ilvelor, izvor de spiritualitate românească”, a prezentat-o  autorităţilor locale şi în semn de respect a oferit-o preotului Briciu de laParohia nr. 2, la origine zăgrean finul mătuşii Maria de la Moara lui Raus, deoarece primarul a primit-o la timpul potrivit.

Festivalul ilvean cu nr. 23 a fost şi în acest an o explozie artistică, o acţiune de emancipare a oamenilor prin cultură, prin promovarea tradiţiilor şi obiceiurilor legate de sărbătorile marilor praznice împărăteşti. Ediţia cu nr. 24 va avea loc la Poiana Ilvei.

La mulţi ani tuturor ilvenilor păstrătorii credinţei străbune!