Olimpiu Nușfelean și Virgil Rațiu în revista „Discobolul”

Revista de cultură „Discobolul” apare trimestrial, sub egida Uniunii Scriitorilor din Romania, la Alba Iulia, editată de CJ Alba, CM Alba Iulia, în administrația Bibliotecii Județene Lucian Blaga, încă din 1990. Redacția este condusă de poetul Aurel Pantea, deținător al premiului Național de Poezie Mihai Eminescu. Din redacție fac parte Ion Buzași, Ioana Cistelecan, Cornel Nistea (președintele Filialei Alba a uniunii Scriitorilor), Mircea Stîncel, Gabriela Chiciudean, Adriana Teodorescu. Revista îl are ca director de onoare pe poetul și criticul literar Ion Pop, fiind una dintre publicațiile de prestigiu dedicate literaturii de azi.
În prima ediție din acest an (Nr. 253-254-255/2019), întîlnim semnături de primă mărime, precum Adrian Alui Gheorghe (poemul „Sfîntul”: „De la Mănăstirea Putna, într-o seară de toamnă,/ un Sfînt a fugit din icoană./ Fapta a fost descrisă în cîteva ziare,/ lumea a fost surprinsă de întîmplare”…), Gheorghe Grigurcu (pagini de jurnal), Ana Blandiana (file dintr-un jurnal moscovit, o prezentare de carte pentru fizicienii români din centrul internațional de cercetări de la Dubna), Al. Cistelecan scrie despre Florica Iorga-Chirescu („singura fată a lui Iorga care a încercat să fie poetă), Iulian Boldea (despre lirica Angelei Marinescu), Nicolae Oprea (despre o monografie „consacrată celui mai longeviv și productiv cronicar literar din literatura română postbelică”, Cornel Regman), Ovidiu Pecican (despre Gheorghe Schwartz), Mai scriu cronici de întîmpinare sau eseuri Ion Buzași, Constantin Cubleșan, Mircea Popa, Mircea Stâncel, Titu Popescu, Daniela Sitar-Tăut, Vistian Goia, Ruxandra Diana Dragolea, Rodica Gabriela Chira, ș. a. Revista găzduiește un grupaj consistent de poeme semnate de mai mulți poeți, cît și unul de proze. Dintre prozatori, îl menționăm pe Radu Țuculescu cu cîteva „Blitz-proze” scrise în stilu-i cunoscut. Sonia Elvireanu traduce cîteva poeme semnate de Sylvain Josserand, poet, prozator, eseist, pictor și sculptor francez, membru în Societatea poeților francezi și Pen Club francez. Monica Grosu îi intervievează pe Gheorghe Jurcă la 80 de ani, iar Ion Buzași scrie despre Ilie Moise la 70 de ani, etnolog și folclorist bălgrădean.
Din Bistrița, în paginile revistei „Discobolul” sunt prezenți Olimpiu Nușfelean și Virgil Rațiu. Olimpiu Nușfelean semnează un grupaj de poezii, expresie a sensibilității poetice cunoscute a scriitorului, intitulate „Așezarea în glastră”, ”Flacără”, „Ieșirea în lume”, „Cuvinte” („Cuvinte grele pentru a alcătui fraze ușoare…/ Eforturi mari pentru a face gesturi tandre…// Un fir de praf atîrnă de plumb în pînza luminii…/ Acul stelei ține pe umerii ei pînza nopții…”), „Această Europă”, „Invenție poetică”. Mai cităm un fragment din „Ieșirea în lume”: „Am început, Doamne, să Te-mbrac/ în tot Nimicul acestei lumi,/ cînd n-aveam ce să fac cu mîinile,/ și mi-a ieșit.// În neîncrederea mea Te-am învelit/ și-am văzut că trena mea nu-Ți strică/ mersul prin pulbere.// Și m-am jucat, așa, / punînd în văzul tău orbirea mea,/ și mi-am dat seama că-mi iese. (…)// Și, impetuos,/ am încercat să îmbrac/ locul meu într-un gol nesfîrșit// și nu mi-a ieșit.” Virgil Rațiu revine la proză, una mai… scurtă, după ce a publicat în ultima vreme fragmente dintr-un interviu cu Niculae Gheran. În revista din Alba Iulia publică prozele „Gurmanzii”, „Insolenta”, „Tâmpitu`”, „Gamenide”, „A murit”, „Halucinogene”. Stilul din romanul cu Alfonz e regăsit. Ironic, ludic, inventiv, satiric.