Opt candidati ai Aliantei 2020 USR PLUS s-au intalnit cu electoratul bistritean. Bistrita-Nasaud, catalogat Teleormanul Ardealului

Opt candidati ai Aliantei 2020 USR Plus s-au intalnit astazi, la Bistrita, cu electoratul, in preambulul primului miting electoral din istoria Aliantei,

care va avea loc duminica la Cluj. Cristian Ghinea, Clotilde Armand, Cristina Iurisniti, Radu Mihaiu, Camelia Crișan, Adriana Cristian, George

Țăranu au fost alaturi deputatul Cristina Pruna si de reprezentanți ai conducerii și membri USR Bistrița-Năsăud.

Cristian Ghinea a mentionat ca judetul Bistrita-Nasaud este neglijat, cu “infrastructura la pamant”, neexistand variante ocolitoare pentru orase. “Avem idei pentru infrastructura, trebuie sa folosim mai bine banii europeni, care sunt in acest moment risipiti, sunt fie blocati, fie neglijati. In special pentru Bistrita-Nasaud, agricultura de mijloc, agricultura de familie este solutia pentru dezvoltarea satului romanesc. (...) Haideti sa vedem daca dl. Suciu va putea sa dezvolte macar judetul Bistrita, daca este ministrul Dezvoltarii. Eu ma indoiesc, pentru ca este un sistem gresit asta in care dam asa la plesneala niste bani pe niste proiecte mici, fara viziune de dezvoltare adevarata si nu ramane nimic in urma altceva decat controlul lui Dragnea asupra PSD, asupra primarilor si asupra Romaniei. Dl. Suciu este un pion intr-un sistem gresit”, a spus  Cristian Ghinea.

Clotilde Armand a punctat faptul ca alegatorii vor alege “O Romanie europeana”, la votul din 26 mai, dar trebuie promovat la nivelul societatii importanta prezentei la urne. Experta in domeniul infrastructurii mari, Clotilde Armand a spus ca isi va pune toate competentele in slujba Romaniei, in Parlamentul European, pentru “a fi o voce puternica” la Bruxelles si pentru a putea profita de instrumentele europene necesare dezvoltarii infrastructurii, astfel ca o autostrada sa traverseze Carpatii.

Camelia Crisan, una dintre candidatele bistritence ale USR, s-a aratat contrariata de ceea ce se intampla in Bistrita, “de partia care a facut inconjorul lumii”. “Ca judet, avem patru poli de dezvoltare care sunt orasele mari, dar de jur imprejur, restul localitatilor sunt subdezvoltate. PIB-ul pe cap de locuitor in Bistrita este de in jur de 6000 de euro, ganditi-va ca in Bucuresti este de 22.000 euro pe cap de locuitor. Nu stam atat de bine. Bistrita pare sa fie asa un fel de Teleorman al Ardealului. Cred ca mai multe lucruri pot fi facute aici. Sunt foarte multe lucruri pe care fondurile europene le pot dezvolta la noi in judet. Cred ca cei care suntem pe lista trebuie sa ne uitam si spre judetele mai mici, catre judetele care sunt ocupate de ciuma rosie, pentru ca oamenii de aici au si ei sperante, si ei asteapta de la noi solutii la problemele pe care le au”, a declarat Camelia Crisan. Compararea judetului nostru cu Teleormanul vine pe fondul faptului ca PSD a castigat peste tot, iar "zone intregi ale judetului sunt subdezvoltate",  a explicat Camelia Crisan.

Deputatul Cristina Iurisniti a reiterat faptul ca educatia este unul dintre obiectivele prioritare ale Aliantei 2020 USR PLUS, punctand faptul ca este necesara atragerea fondurilor europene prin programele Erasmus dedicate liceenilor, dar si pentru reducerea abandonului scolar, Romania asumandu-si sa ajunga la o rata de 11% in 2020 fata de 18% cat este in prezent.

Adriana Cristian, al carei tata este bistritean, a mentionat ca este important ca politicile si proiectele sa fie gandite pentru Romania, dar si pentru zona noastra, Bistrita fiind conectata de Cluj.


 

Comentarii

05/05/19 16:11
Vizitator

Toti afirmă că doresc să simplifice radical sistemul de management al fondurilor europene, insa nimeni nu doreste să pună punctul pe "i".
Recent, intr-o vizita la Bistrita, Comisarul european pentru politică regională Corina Creţu, sustinea că actuala organizare administrativ – teritorială a țării împiedică foarte mult absorbția fondurilor europene. Comisarul european pentru politică regională, sustine ca solutia este regionalizarea. Pentru asta este nevoie de vointa politica. Exista două căi de a face regionalizarea. Prima este prin revizuirea Constituției și introducerea "regiunii" drept categorie administrativ teritorială în Romania ceea ce nu există astăzi. A doua cale este mai simpla si se poate face prin lege care sa prevada comasarea mai multor județe, ceea ce nu necesită modificarea Constituției. Aceasta presupune ca din cele 41 de județe actuale sa faci un numar mai redus dupa modelul Poloniei, care a făcut reforma administrativa in1999, prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare judetelor de la noi) in 16 mari voievodate, pentru a corespunde cerintelor europene. Uniunea Europeană nu recunoaște caracterul de regiune, decat dacă ai minim 800.000 de locuitori. Dacă nu ai 800.000 de locuitori nu ești considerat regiune, deci nu poți să depui singur proiecte pentru fonduri europene, nu ești eligibil pentru niciun fel de proiect. In Romania, nu exista nici un județ care îndeplinește condiția de a avea 800.000 de locuitori. România pierde, din această cauză, enorm de mulți bani europeni, fiindca totul depinde de Guvernul de la București unde lucrurile se misca foarte greu. De aceea, ar fi extrem de utila o initiativa legislativa privind regionalizarea. Sa nu uitam insa ca in timpul USL , Guvernul Ponta cu o majoritate de 65% nu a avut curajul sa vina cu o reforma administrativa profunda. S-au invocat tot felul motive si s-a apelat doar la paleative care nu au dus la nici un rezultat. Regionalizarea trebuie sa aiba ca obiectiv esential descentralizarea si un grad ridicat de autonomie regionala. Insa regionalizarea cu pastrarea judetelor nu rezolva nimic, dimpotriva adauga un nivel suplimentar de birocratie intre administratia centrala si locala. Solutia este extrem de simpla si ea presupune desfintarea judetelor si trecerea unor prerogative de importanta zonala, ale acestora la regiune, si a celorlalte atributii judetene care au importanta locala, la primarii, unde sunt mai aproape de cetatean. Astfel, orasele si comunele mari vor putea primi mai multe atributii in timp ce comunele mici vor ramane cu functiile actuale. Aceasta masura ar determina in timp asocierea comunelor si nu comasarea lor facuta din birou dupa ureche. Prin urmare, Ponta care se pricepe la plagiat, aflat acum in fruntea “Pro Romania” ar trebui sa copieze modelul polonez de regionalizare, fara riscul de a-i aduce prejudicii ca in cazul cu doctoratul.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5