Ovidiu Creţu: Am reuşit să atragem 130 milioane de euro din fonduri europene! Este de lăudat echipa Primăriei Bistriţa! Am discutat cu toţi primarii din regiune!

  Rep.: - Suntem la finalul celor trei mandate. Credeţi că aţi reuşit să faceţi tot ce v-aţi propus?

          Ovidiu Creţu:  - Categoric, nu am reuşit să fac tot ceea ce mi-am propus. Am fost de principiu că trebuie să-ţi fixezi ţinte ambiţioase, adică, efortul pe care-l faci şi mobilizarea organismului, psihic, în primul rând, ţine de obiectivele pe care le ai.  Dacă ai ţinte joase, şi mobilizarea este slabă, dacă ai ţinte înalte te mobilizezi mai bine şi cauţi să le rezolvi. Eu am mers pe această linie, pe acest principiu de management şi mi-am fixat ţinte ambiţioase, ţinte înalte. Pe parcurs, mi-am dat seama că sunt unele care nu se pot realiza sau realizarea lor implică nişte eforturi la care ar fi trebuit supus tot aparatul şi era foarte greu. Şi atunci, am mers pe calea care mi s-a părut că are orizonturi deschise, nu am încercat să sparg uşi închise, ci am mers pe linii. De exemplu, în primul mandat nu mi-am propus absolut nimic cu Biserica Evanghelică, pentru că nu ştiam. Când am mers în campania electorală le-am propus de fiecare dată cetăţenilor din Bistriţa câteva obiective – 7, 10, iar ultima dată 11, şi am cerut 11 consilieri, şi am încercat să le rezolv. Biserica Evanghelică nu era în plan. Dar, putea cineva să spună, din funcţia de primar, că nu îl interesează, e a parohiei, să o rezolve? Nu. Am preluat-o şi m-am ocupat de ea cu tot ce a însemnat. Biserica este, practic, la un pas de finalizare totală, cu bani daţi de noi şi pe urmă cu fonduri europene.

          Rep.: - Apropo de fonduri europene. Cred că sunteţi campionul regiunii, deşi în campanie s-a spus că nu s-au atras fonduri europene în municipiu şi în judeţ.

          Ovidiu Creţu:  - Cine spune aşa ceva nu ştie despre ce este vorba. Noi avem undeva la 130 de milioane de euro fonduri europene atrase, ceea ce pentru nivelul Bistriţei e mult– nu ne putem compara, de exemplu, cu Clujul, care în finanţarea trecută a avut, pentru că este centru de dezvoltare regională, 80 de milioane de euro numai pentru el, fără să concureze cu nimeni. De asemenea, celelalte trei centre, şi discutăm de finanţările din perioada trecută, care s-au încheiat, Oradea, Satu Mare şi Baia Mare au avut la dispoziţie 32 de milioane, pentru care s-au luptat, şi au mai rămas 68 de milioane pentru care au depus proiecte 19 oraşe şi municipii din Regiunea de Nord-Vest, din care Bistriţa a luat 49. Adică, chiar suntem campioni la acest capitol. De exemplu, blocuri reabilitate termic. Niciun oraş din România n-a ajuns la numărul de blocuri pe care noi le-am făcut deja şi ei mai au încă doi ani în faţă. Din acest punct de vedere, noi am depăşit orice oraş din România. Mai mult, în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, nu pot spune cu exactitate acum, lucrurile s-au mai schimbat, acest Guvern a mai dat preferenţial, aşa cum se face, dar la un moment dat, când am scris această broşură, eram pe locul I, în faţa Clujului, Oradiei, care sunt oraşe care au absorbit fonduri serioase. Suntem înaintea lor ca fonduri pe cap de locuitor. Eu spun că ceea ce s-a realizat din acest punct de vedere la Bistriţa este de laudă pentru echipa Primăriei, în primul rând, pentru Direcţia Integrare, condusă de d-na Coceşiu, dar şi a Direcţia Tehnică, Serviciul Achiziţii, Direcţia Economică, pentru că nu a participat o singură direcţie, însă cheia şi locomotiva a fost categoric Direcţia de Integrare. Din punct de vedere al accesării fondurilor nu am ce să-mi reproşez, aici am excelat şi, aşa cum spuneam, am pornit întotdeauna pe o bază mai largă şi pe urmă ne-am axat pe ceea ce s-a putut face.

De exemplu, am vrut să fac Piaţa Decebal, dar n-am reuşit s-o încadrăm în niciun fond. Dacă nu s-a putut, am revenit şi am făcut străzile, care puteau fi finanţate. Străzile mari nu erau în programul nostru de modernizare – mă refer la Decebal, Năsăudului... – dar am început proiect pe ele pentru că vroiam să le facem din banii noştri, dar a apărut posibilitatea să le facem din fonduri europene. Sigur că am marşat şi am mers pe acea idee. Un proiect care-mi este foarte drag – reabilitarea sau punerea în valoare a centrului municipiului. Este un proiect foarte frumos. Din păcate, ultimele modificări, pentru că trebuie să spun, guvernele PSD au modificat timp de doi ani Ghidul solicitantului, l-au scos din discuţii, aşa cum au scos şi clădirile liceelor teoretice. Atunci n-am avut ce face şi am mers pe ceea ce s-a putut înainte. De aceea spune cu că, doi ani de zile - comparativ cu Guvernul Boc discut eu - când am venit eu aici în 2008, în 2009, în martie,  erau deschise toate axele de finanţare. Asta ar fi însemnat ca, în 2016, în martie, să fie deschise toate axele de finanţare. În martie 2018, nu erau deschise toate, deci, doi ani, pentru că au tot modificat Ghidul solicitantului, încercând să introducă, să scoată, să nu ştiu ce să facă. Una din prostiile pe care le-am discutat cu miniştrii din vremea respectivă, domnul Teodorovici, a fost refuzul de a finanţa clădirile liceelor teoretice. În toate oraşele sunt clădiri istorice valoroase care sunt în stare în care sunt şi nu se pot reabilita cu câţiva bănuţi, cu câteva milioane de lei ci trebuie sume importante. Mi s-a spus că se rezolvă, e o greşeală, dar aşa a rămas, nu s-a putut face.  De aceea am ajuns să facem Colegiul cu  Compania Naţională de Investiţii, iar pe această cale îi mulţumesc încă o dată fostului ministru Daniel Suciu pentru că ne-a sprijinit foarte mult cu fondurile gestionate direct de Ministerul Fondurilor Europene, atât cu PNDL, cât şi prin Compania Naţională de Investiţii.

Pentru că discutam de fondurile europene, vreau să spun că au fost multe schimbări, dar ne-am adaptat. Ţin minte că am discutat cu alţi primari din zona noastră care veneau să ceară consultanţă la noi. Pur şi simplu. Noi avem relaţii foarte bune cu ei. Nici eu nu am avut nicio rezervă atunci când am văzut că, de exemplu, Clujul sau Turda au cumpărat autobuze electrice. I-am trimis pe ai mei să vadă cum au făcut, cum au reuşit să cumpere.

Rep: - Şi ... am mers la Cluj să-i întrebăm pe ei cum au făcut?          

          Ovidiu Creţu:  - Eu, cu domnul Boc, în calitate de primar al Clujului, am avut şi am o relaţie foarte bună. Cu domnul Bolojan, fostul primar, sunt chiar prieten. Am avut nenumărate discuţii şi m-am întâlnit şi cu unul, şi cu altul, mai ales în cadrul Asociaţiei Municipiilor, unde eu am fost vicepreşedinte în ultimii patru ani, Ilie Bolojan a fost prim-vicepreşedinte, iar domnul Boc a fost preşedintele Asociaţiei pe zona de Nord-Vest. Acum Asociaţia are şi structuri zonale, pe regiuni de dezvoltare.  Ne-am întâlnit de foarte mult ori, am discutat. N-am avut probleme sau reţineri în a da un telefon la domnul Boc sau la domnul Bolojan să văd cum au rezolvat o anumită chestiune, dacă poate veni cineva de la mine să vadă cum s-a făcut. Aceste chestiuni sunt normale. Şi noi am dat la alţii, am luat şi de la alţii, din toate părţile, pentru că este firesc să discuţi. Asociaţia Municipiilor, în special de când e Negoiţă preşedinte, a devenit extrem de activă, parteneră a Guvernului, a Parlamentului. Am reuşit să discutăm foarte multe lucruri cu aceşti primari, care nu sunt PSD. Şi cu Falcă am avut o relaţie foarte bună, am discutat cu el atunci când aş fi vrut ca pe linia verde să facem un tramvai şi ne-am dat seama că suntem totuşi prea mici. La nivelul Asociaţiei se discuta fără bariere politice.

          Rep.: - La nivel municipiului a fost distribuit un pliant în care sunt cuprinse toate realizările...

Ovidiu Creţu:  - Într-adevăr, le-am scris şi le-am pozat pentru că, de exemplu, atunci când am scris despre modernizarea străzilor am subliniat faptul că am reuşit să asfaltăm 50 de străzi. M-am gândit, cine o să creadă că am asfaltat 50 de străzi, şi atunci am scris cu nume.  Cine vrea, poate să se ducă pe str. Castelanului sau pe Secundară Sigmir să vadă că sunt făcute. Că pe George Enescu unii dintre proprietari nu au vrut să dea spaţii de trotuar e altceva. Unul şi-a făcut gardul atunci când noi asfaltam. A rămas strada fără trotuare şi se fac acum.