Ovidiu Creţu: Centrul Intermodal este un punct forte de europenizare a Bistriţei. Linia Verde este deja licitată şi adjudecată!

Rep.: - Sunt o serie de proiecte majore care sunt acum în implementare, care vor trebui duse la bun sfârşit de noul primar şi echipa sa. Primul dintre ele este Centrul Intermodal, iar pe acest proiect au fost foarte multe discuţii. Se poate bloca acest proiect?

Ovidiu Creţu:  - Eu am semnat contractul de finanţare. Banii sunt. Suntem în procedură de atribuire a contractului de execuţie. Nu se poate opri procedura, oprirea procedurii poate să însemne costuri foarte mari pentru municipiu, se poate face doar dacă s-ar anula finanţările pentru România, în condiţii de forţă majoră. Semnând un contract de finanţare de 8 milioane euro am bloca nişte bani pe care ne-am angajat să-i cheltuim. Aceste proiecte mari sunt proiecte care fac Bistriţa europeană. Un Centru Intermodal cuplat cu Linie Verde, cu piste de biciclete este trendul care există în Europa. Nicăieri în Europa autocarele unor firme nu bat oraşul dintr-un capăt în altul oprind în staţiile de autobuz. Şi autobuzele lor se duc într-o autogară. Autogara noastră este depăşită şi atunci noi facem una deasupra liniilor, transporturile externe, fie că vin din Spania, fie că vin de la Anieş, se duc pe platformă. Călătorii sunt preluaţi de acolo de transportul public, de taximetre care vor avea staţie sau vor coborî să ia trenul spre Bistriţa Bârgăului. Am observat că în Bistriţa există tendinţa de a rămâne la nivelul solului, nu ai spaţii pe care să faci toate astea. Acolo va da rezultat şi o trecere peste calea ferată spre zona industrială, am fi vrut să facem una şi pe str. Romană, dar ne-am încâlcit cu CFR-ul care este extrem de conservator. Ca să dau drumul la acest proiect, au venit la Bistriţa patru miniştri ai Transporturilor şi am avut şi intervenţia unui prim-ministru. Centrul Intermodal este un punct forte de europenizare a Bistriţei.

Rep.: - Un alt proiect este Linia Verde. Care este stadiul acestui proiect?

Ovidiu Creţu:  - Linia Verde este deja licitată şi adjudecată. E un contract semnat de execuţie, urmează predarea amplasamentului. În Europa, maşina nu mai are prioritate. Prioritatea este, în primul rând, a pietonului, apoi a transportului public, pe olocul trei este bicicleta. Acestea sunt priorităţile Europei din Mileniul III, nu cea din 1945 sau 1967. Acestă Linie Verde va fi gratuită, omul se urcă în autobuz şi nu trebuie să aibă niciun document, niciun ban, nicio cartelă. Ea trece prin centrul Bistriţei, pentru că noi vrem să-i aducem în centru. În Zagreb, în centrul istoric este tramvai, la fel în Strasbourg.  Cetăţeanul de pe Libertăţii care vrea să vină în zona centrală, dimineaţa la 8 fără un sfert, va vedea că este mai rentabil să urce într-un autobuz, cu linie prioritară. Va fi gratis şi va fi o viteză mai mare de rulare.

Rep.: - Avem în implementare proiectul de reconfigurare a axei de transport public.

Ovidiu Creţu:  - Şi aici va fi o reconfigurare, cu linii prioritare pentru transportul public şi piste de biciclete. Nu am exclus pistele de biciclete la nicio lucrare mare, pentru că avem 28 de străzi cu 26 de km, un proiect separat, plus şapte staţii de închiriere. E un proiect în execuţie. Toate aceste proiecte mari au piste de biciclete înglobate, astfel că în total vom avea o reţea de 50 km. Mă refer la bicicleta utilitară. Avem un studiu pe care l-a făcut prof. Baum din Herzogenrath cu 120 de km de piste, care înseamnă şi bicicleta de agrement, inclusiv cu legături cu localităţile componente. Axa de transport Gării – Decebal – Andrei Mureşanu – Năsăudului nu ardea pentru Bistriţa, dar acest proiect rezolvă fluidizarea traficului şi intersecţia din Decebal. Este cea mai dificilă intersecţie, pe parcursul mai multor ore. Acolo am făcut o intersecţie cu pasaje subterane. Nu se poate face o revizuire de proiect, dar eu nu m-am ferit de astfel de lucruri. Puteam avea aceeaşi soluţie – sens giratoriu şi semafoare, care înseamnă întâlnirea pietonului cu maşina. Bucureştiul este un exemplu care a făcut câteva pasaje. Va fi o fluidizare a circulaţiei şi o deschidere spre zona industrială.

În ceea ce priveşte pistele de biciclete, am cerut constructorilor să nu vină cu nişte culoare vopsite, ci cu diferenţiere de nivel, cum se face în oraşele din Vest, şi lăţime corespunzătoare, ca oamenii să le poată folosi. Ce s-a făcut până acum este o altă abordare. Acele improvizaţii cu vopsea încurcă pe toată lumea, şi pe pieton, şi pe biciclist.