Ovidiu Creţu, primarul municipiului Bistriţa: Este ultima şansă, singurul tren: DA sau BA

Referendumul local privind varianta ocolitoare şi pietonalul naşte patimi. Unele ţin de civism, altele de oportunităţi personale. Înainte de a permite ca opiniile unora sau altora să devină şi realitatea dumneavoastră, aşa cum v-am promis vă oferim şi argumentele primarului Ovidiu Creţu, argumente expuse într-un amplu interviu la solicitarea cotidianului nostru.Nu a fost cu interviu cu întrebări stabilite, nu a fost un interviu aranjat. Cei care îşi fac tot soiul de scenarii, cei care descoperă duşmani în ziarişti sunt rugaţi să se oprească la textul introductiv. Le este suficient. Interviul e pentru cei de bună credinţă, pentru cei care îşi doresc să afle şi opinia celui care a iniţiat referendumul. Alegerea vă aparţine.

Carmen Bulz: Problema variantei ocolitoare datează din 2009. De ce aţi ieşit abia acum cu un referendum local, de ce într-o conferinţa de presă cu altă tematică aţi aruncat această idee a unui referendum local privind varianta ocolitoare, precizând ,,varianta 2 Sud”, apoi în proiectul de hotărâre din şedinţa ordinară a Consiliului Local din 14 august aţi rămas doar la sintagma ,,varianta Bistriţa Sud”? De ce acum un referendum?
Ovidiu Creţu: Pentru că eu am trăit tot timpul cu ideea, cu gândul că jocul politic care se face în jurul acestei variante ocolitoare se va sfârşi cândva într-o formă sau alta, fără afecteze investiţia în sine. Ori, în ultima perioadă am primit nişte semnale, potrivit cărora lucrurile iau o întorsătură chiar urâtă. Cei care au un cuvânt de spus în politică sau în administraţia oraşului sunt dispuşi, mă refer la consilieri din toate spectrele, să renunţe la această investiţie, adică mai bine să nu se facă, ori renunţarea la o astfel de investiţie nu poate să o decidă un grup restrâns sau chiar un individ, primar sau preşedinte, ci cred că e dreptul sau chiar obligaţia cetăţenilor din municipiu, să spună ei dacă vor sau nu vor, dacă acceptă sacrificiile şi minusurile pentru plusurile care sunt. Adică, la o astfel de investiţie nu poţi să spui: nu vrea PDL sau nu vrea USL sau nu vrea cineva şi 5, 7 sau 14 consilieri hotărăsc că nu se face investiţia respectivă. Problema se pune într-un mod fariseic, ticălos, în sensul că vrem să se facă investiţia, dar prin altă parte. Dar, nu se poate prin altă parte. Nu se poate face altfel.Asta este ultima şansă, singura şansă, singurul tren: DA sau BA.

C.B.: Dumneavoastră spuneţi că este vorba de un joc politic şi vă referiţi la reacţiile iscate în ultimul timp în jurul variantei ocolitoare. În ultimul timp au apărut diverse voci care se opun variantei ocolitoare Bistriţa Sud, precizez se opun acestui traseu, nu variantei ocolitoare în sine, argumentându-şi demersul ca fiind unul civic. De ce nu ar fi vorba de un joc civic?

Ovidiu Creţu: Pe cei mai mulţi dintre cetăţenii respectivi îi înţeleg, numai că eu discut cu ei pe două planuri diferite. Eu discut de o investiţie, discut de dezvoltare, discut de  locuri de muncă. Unii dintre ei discută ,,de terenul meu” – Gheorghe Tuţă (n.r.- consilier municipal PDL), teren pe care şi l-a cumpărat pentru a-şi face casă, teren pe lângă care sau peste care trece centura şi nu îi convine chestiunea aceasta. Alţii, Şirlincan sau Bezeriţă au casele în apropriere, cu toate că vor fi separate de centură printr-un panou, nu e ceea ce îşi doresc…sigur că sunt afectaţi şi discută de interesul lor direct. E şi normal ca ei să facă tot ce le stă în putinţă să îşi apere dreptul, e firesc, eu înţeleg lucrul acesta, dar până la urmă trebuie să ajungem la popor, să-i întrebăm şi pe ceilalţi cetăţeni din municipiul Bistriţa: voi ce credeţi despre treaba aceasta?

La un moment dat, se discuta cum punem întrebarea. Domnule, putem pune şi întrebarea: doriţi să se facă o centură care să treacă prin Pădurea Codrişor şi să defrişăm un hectar de pădure şi să treacă pe lângă casa domnului Şirlincan şi peste terenul domnului Gheorghe Tuţă? Putem pune şi o astfel de întrebare…

Şi atunci ne întoarcem şi discutăm în planul celălalt în care sunt eu. Vrem să facem o centură, o variantă ocolitoare, ca să scoatem maşinile de sub balcoanele oamenilor, pentru că ele pe acolo circulă acum, vrem să aducem în circuitul pieţei aproape 1.000 de hectare de teren care este agricol sau părăsit, vrem să facem legătura între Parcul Industrial şi Wonderland, vrem să scoatem maşinile, să evităm astfel riscul de accidente rutiere în cartierele Viişoara şi Unirea… Putem să facem asta, acum, cu bani europeni.

C.B.: Domnul primar, în expunerea de motive din proiectul de hotărâre care face referire la organizarea unui referendum local, una dintre întrebări sună aşa: ,,Sunteţi de acord cu construcţia în municipiul Bistriţa, din fonduri europene, a variantei ocolitoare Bistriţa Sud? Nu putem vorbi de manipulare şi din partea dvs., şi mă refer aici la sintagma ,,Bistriţa Sud”. Practic, veniţi şi puneţi cetăţenii în faţa unui fapt împlinit. Consilierii şi reprezentanţii societăţii civile spun că ei nu se opun unei variantei ocolitoare, au dubii în legătură cu acest traseu Bistriţa Sud, respectiv pădurea Codrişor.

Ovidiu Creţu: Dar nu este altă variantă. Nu e pe alese.

C.B. Ei spun altceva. Dumneavoastră susţineţi în expunerea de motive din proiectul de hotărâre la care am făcut referire anterior, citez: ,,iniţiativa realizării unei variante ocolitoare pentru municipiul Bistriţa aparţine Ministerului Transporturilor, CNADNR. În scopul identificării celei mai bune variante pentru realizarea acestei investiţii la solicitarea administraţiei municipiului Bistriţa au fost studiate 6 variante posibile de ocolire”. Eu vă întreb: de ce dintre aceste 6 variante, varianta ocolitoare Bistriţa Sud e singura care poate fi realizată? Nu există un alt traseu optim? Domnul Ioan Oltean spunea într-o conferinţă de presă că trebuie identificat traseul optim din toate punctele de vedere, care să corespundă unei adevărate centuri a municipiului.

Ovidiu Creţu: Oltean în faţa mea nu spune lucrul acesta, pentru că eu am avut nenumărate discuţii cu el în 2010 pe această temă. Oltean mi-a spus foarte clar: ,,Nu renunţăm la această investiţie, orice s-ar întâmpla, dar traseul nu este sigur, că se poate merge pe varianta aceasta”, pentru că discuţia noastră a avut loc după ce domnul Tuţă şi alţii au fost inclusiv la ministrul Berceanu, încercând să-l lămurească să facă modernizarea vechii centuri, dar din capul locului ni s-a spus că nu se poate face pentru că este peste 60% în oraş. Din punctul meu de vedere, traseul variantei ocolitoare Bistriţa Sud se potriveşte cel mai bine municipiului (n.r. – îl explică cu ajutorul unei hărţi). Asta este Viişoara, aici este Parcul Industrial, punctul de joncţiune cu DN 17, undeva cu vreo 200 de metri de Peugeot, se desprinde din acest punct, trece linia ferată, trece apa, ia colţul pepinierei şi în câmpul acesta la kilometrul 1,5 urcă pe platou, vine pe acest platou, pe deasupra gropii de gunoi a oraşului şi intră în zonă de intravilan, în apropiere de strada Valea Budacului cu viaduct, iese din intravilan şi trece prin Pădurea Codrişor pe deasupra ştrandului fără să-l afecteze, bineînţeles, ajunge la nivelul apei, deci iese din pădure în dreptul terenului de antrenament al Gloriei şi merge pe lângă apă, dincolo de Podul Jelnei şi după pod mai merge o porţiune pe strada respectivă până la puntea din sus de pod. Puntea Tudor Vladimirescu îi spune la puntea respectivă, e puţin utilizată, pentru că de la puntea respectivă, drumul spre Ghinda face dreapta şi varianta ocolitoare merge pe lângă apă, e o porţiune unde merge chiar deasupra apei, acolo e zona critică, unde sunt casele cetăţenilor respectivi, dar aşa a fost proiectată să meargă pe piloni deasupra apei. Trece pe deasupra lacului de agrement de la MHC cu un punct de inflexiune în zona aceasta, trece peste terenul domnului Tuţă, iese din zona intravilană şi se continuă sub poligon. În varianta iniţială Bistriţa 2 Sud intra pe teritoriul comunei Livezile, am tras-o mai încoace cu 50 de metri pe varianta Bistriţa Sud şi astfel nu mai intră pe teritoriul comunei Livezile şi iese înainte de barieră. În total 14,4 km, dintre care aproape 3 km în intravilan.

Iniţial, eu am propus varianta Bistriţa Sud 2. Am obţinut certificat de urbanism de la Consiliul Judeţean pentru că intra şi pe teritoriul comunei Livezile şi de aici a început mai apoi circul… De ce pe acolo? De ce a zis Creţu aşa? etc.

C.B. Pentru că tot aţi pomenit de case, de terenuri, de proprietăţi, puncte sensibile. Domnul primar, puneţi-vă în locul cetăţenilor respectivi, dumneavoastră nu aţi proceda la fel?

Ovidiu Creţu: Ba da. Tocmai asta vă spuneam, că discutăm de două planuri diferite, unde fiecare are dreptate în felul lui şi suntem ca în Luceafărul.

C.B. Dar dacă cei de la CNADNR v-ar fi propus o variantă care să treacă pe lângă casa dumneavoastră?

Ovidiu Creţu: Staţi numai puţin, că ajungem şi la variante altfel. Pe această bază i-am adus pe cei de IPTANA în Consiliul Local, au discutat cu ei. Li s-a cerut la acea vreme în Consiliu să vină cu alte variante şi au venit cu varianta Sud 3.1, Sud 3.2 şi 3.3. Sunt variante care ocolesc Bistriţa pe la Monariu, Jelna şi care au nişte valori exorbitante. Vorbim de traseul Simioneşti –Buduş ş.a.m.d, cu varianta dincolo de Livezile şi o altă variantă care merge până sus la Prundu Bârgăului.  Sunt variante scumpe, cu lungimi ce ajung până în 30 de km. Cei de la IPTANA ne-au spus că există posibilitatea realizării acestor variante, dar nu acum, nu în viaţa aceasta. Nu se pot finanţa valori aşa de mari pe ceea ce este acum. Şi atunci ne-au spus: luaţi varianta Sud sau rămâneţi în aer. Au fost n discuţii cu PDL. Liderul PDL BN Oltean care declarase că el susţine investiţia a participat la o discuţie cu mine, cu Gheorghe Tuţă şi cu încă vreo doi domni pe tema respectivă. Şi Oltean s-a angajat să aducă aici pe cei de la IPTANA şi CNADNR. Şi într-adevăr în biroul fostului preşedinte CJ Liviu Rusu, am fost chemat şi eu. Acolo erau Oltean, Tuţă şi alţi domni, directorul general de la CNANDR şi cei de la IPTANA. Cei de la CNADNR  mi-au spus că au venit la Bistriţa să găsească o altă variantă ocolitoare, pentru că cea veche nu e bună.

Le-am zis de faţă cu toţi: nu am nicio problemă. Eu voi susţine oricare variantă, indiferent pe unde, dar să o faceţi, fără nici un fel de reţinere, doar să se facă investiţia. Şi vă dau toate documentele de care aveţi nevoie ca să se facă varianta respectivă.

Am studiat toate variantele posibile, iar după 3 săptămâni au venit cu propunerea variantei Nord secundă. Au constat că nici acolo terenul nu este stabil, preţurile sunt prea mari şi ne-au spus nu o putem face. Am studiat-o la solicitarea PDL, la solicitarea ministrului, dar nu se poate face.

Concluzia a fost: vreţi varianta 2 Sud? Dacă nu, nu. Expirase certificatul de urbanism, ne-am dus la preşedintele CJ Liviu Rusu şi nu a vrut să îl prelungească. La acea vreme, noi eram în parteneriat cu PNL. Dar, fostul consilier PNL Dan Molnar şi încă câţiva  au refăcut Alianţa DA şi au scos o hotărâre de Consiliu Local prin care se spunea că Bistriţa nu doreşte varianta 2 Sud. Dar nu se punea problema astfel, pentru că investiţia o face Guvernul.

Am vorbit şi cu preşedintele PNL din acea vreme Ioan Ţintean, întrebându-l ce fac consilierii lui, şi am pus pe tapet un alt proiect de hotărâre prin care Consiliu Local doreşte varianta 2 Sud. Era deja un subiect ce putea fi atacat. Dacă nu exista prima hotărâre, nu trebuia nici a doua şi nu aveau ce să atace în instanţă. Dar existând prima, a trebuit să apară şi a doua hotărâre ce a fost atacată în instanţă, hotărârea respectiv ce făcea referire la varianta 2 Sud fiind anulată, variantă cu intrare pe teritoriul comunei Livezile.

Văzând că Liviu Rusu nu îmi dă certificat de urbanism, am modificat şi am cerut celor de la IPTANA varianta Sud, simplu.

Numai că din inerţie tot spuneam varianta 2 Sud, aşa am spus şi în conferinţa de presă la care aţi făcut referire, pentru că e cam aceeaşi cu varianta Sud, mai puţin 50 de km de la Livezile.

Am primit varianta modificată, varianta Bistriţa Sud, am dat certificat de urbanism şi aceasta e varianta pe care mergem acum, variantă care nu a fost atacată în instanţă.

C.B. : Şi de ce acum? De ce a fost dezgropat subiectul când toată lumea părea să uite de varianta ocolitoare, de centura municipiului Bistriţa?

Ovidiu Creţu: Pentru că lucrurile au stagnat şi părea că se vor aşeza civilizat. Adică şi-au făcut norma politică de discuţii şi se va vota în Consiliul Local PUG-ul  nou (Planul Urbanistic General) cu varianta ocolitoare Bistriţa Sud. Dar, de câteva săptămâni au început, în frunte cu domnul Chereji, să accelereze discuţiile în contradictoriu. Şi ne puteam trezi că intrăm să votăm PUG-ul în Consiliul Local şi 200 de oameni să vină în sală să huiduie varianta ocolitoare prevăzută în PUG.

C.B.: De ce atâta înverşunare, de ce ţineţi ca în documentaţia PUG-ului să fie inclus şi traseul variantei ocolitoare, când subiectul naşte atâtea patimi?

Ovidiu Creţu: Şi să renunţ la investiţia de 174 de milioane de euro? În numele cui renunţ eu?

C.B.: Dar se pare că şi unii consilieri nu îşi doresc foarte tare să îşi asume o  variantă ocolitoare…

Ovidiu Creţu: E posibil, dar bistriţenii şi-o doresc. Sau dacă nu doresc, să mi-o spună la referendum, pentru că eu nu am spus să se facă centura, am spus haideţi să întrebăm bistriţenii ce vor.

Dar, nu vor să îi întrebe. Şi atunci, apare pe o parte, teama de electorat, frica de popor şi de aici tendinţa de dictatură. Adică, dacă un grup de 300 de oameni îşi impune voinţa împotriva 70.000 de oameni, aia e dictatură.

C.B. : Dar, ştiţi foarte bine, referendumul are un caracter consultativ şi poate fi atacat în instanţă.

Ovidiu Creţu: Depinde de prezenţa la vot. Dacă sunt 51% prezenţi la vot, atunci referendumul nu mai este consultativ.

C.B. Ţinând cont de ultimele prezenţe la vot în municipiul Bistriţa, ştiţi foarte bine că nu se vor prezenta la vot 51% dintre bistriţeni.

Ovidiu Creţu:  Aşa este. Nu cred că se vor prezenta la vot 51% dintre bistriţeni, doar vom şti ce vor bistriţenii. Pentru că dacă nu ne ducem în faţa lor, nu ştim ce vor şi credem că ce vor 300 de oameni e valabil şi pentru ceilalţi. Eu nu cred treaba aceasta.

C.B.: Vă asumaţi acest exerciţiu, să aflăm ce îşi doresc bistriţenii, cheltuind 2 miliarde de lei vechi? Cheltuim bani publici doar pentru a afla ce îşi doresc bistriţenii, şi vorbim de bistriţenii care se vor prezenta la vot. Pentru că cei mai mulţi nu se vor prezenta la vot…

Ovidiu Creţu: Dacă e vorba de 174 de milioane de euro, merită. Eu consider că dacă vor veni la vot 40%, din care 70% vor spune vrem variantă ocolitoare, da chiar acea care trece prin Pădurea Codrişor, din fonduri europene, nu cred că cineva din Consiliu Local va vota împotriva variantei respective la PUG.

Dacă din cei 40% prezenţi la vot, 70% vor spune NU vrem variantă ocolitoare, în momentul acela, lucrurile sunt clare. Retrag toate documentele şi s-a terminat, dar trebuie să îi întrebăm pe cetăţeni.

C.B.: S-a spus că acest referendum e şi un orgoliu al dumneavoastră…

Ovidiu Creţu: Dacă nu aş avea orgoliu nu aş fi aici.

C.B.: Această variantă ocolitoare Bistriţa Sud ar urma să asigure circulaţia pentru obiective precum Parcul Industrial Bistriţa Sud, zona de agrement şi sport Wonderland. Nu e vorba aici de un orgoliu? Apare subiectul Wonderland în toată această expunere de motive, un obiectiv personal al dvs.

Ovidiu Creţu: Încă o dată, revin şi spun: oriunde se va face varianta ocolitoare, eu voi fi de acord, dacă se face. Nu am nici un de fel de pretenţie. Dar cineva vrea să anuleze traseul acesta să vină să spună: domnule, am discutat noi cu cei de la IPTANA, CNADNR şi se poate face pe acolo, semnez şi îl facem…dar dacă vin şi spun:  nu facem traseul acesta, pentru că sunt copaci, arbori, nu mai ştiu ce, acesta nu e un argument pentru mine.

C.B. De unde toată această grijă neţărmuită din partea unora pentru cheltuirea banului public? Sunt mai atenţi cu banul public ca niciodată…

Ovidiu Creţu: Se caută motive pentru a ieşi dintr-o situaţie jenantă.

Eu i-am anunţat că dacă vom ajunge la limită, voi recurge la un referendum local. Eu le-am spus că la această investiţie nu se va renunţa decât la urne.

C.B.: Dacă ţineţi aşa de mult la această investiţie de 174 de milioane de euro, de ce aţi amestecat lucrurile şi aţi mai introdus o întrebare legată de menţinerea zonei pietonale a străzii Liviu Rebreanu? Pentru a motiva lumea să se prezinte la vot?

Ovidiu Creţu: Aş mai fi introdus încă două întrebări pentru a motiva lumea să se prezinte la vot. Să revenim la pietonal. Pietonalul a împlinit 5 ani şi 5 ani a trebuit menţinut aşa. Acesta a fost realizat în vremea lui Vasile Moldovan cu fonduri europene. Au tot curs adrese către Primăria Bistriţa pentru redeschiderea circulaţiei. Au trecut 5 ani şi dacă noi nu ne pronunţăm clar ce vrem, adresele vor tot reveni.

Dacă ar fi fost doar problema pietonalului, nu făceam referendum, dar dacă tot facem referendum, mi se pare corect să vin cu această problemă şi astfel să aprob pe veci statutul de pietonal, pentru că sunt absolut convins că lumea asta îşi doreşte. Pe urmă, unde mutăm cortul, câţi artizani aducem, dacă fac sau nu concurenţă la cei care vând bijuterii sau parfumuri, acestea le vom discuta mai apoi.

Şi din punctul meu de vedere, pietonalul Bistriţei nu este acesta sau nu este numai acesta: pietonalul Bistriţei este Piaţa Unirii - strada Dornei –strada Liviu Rebreanu şi Piaţa Centrală.

C.B.: V-aţi făcut mai mulţi duşmani…

Ovidiu Creţu: (n.r. – râde). Acesta e pietonalul din punctul meu de vedere…

C.B.: Să ne întoarcem la şedinţa ordinară din 14 august? De ce aţi decis ca proiectul privind organizarea unui referendum să fie adoptat cu votul majorităţii consilierilor prezenţi? De ce această regulă în cazul unui proiect ce vizează probleme de urbanism? De ce nu aţi rămas la votul majorităţii consilierilor în funcţie? În cele din urmă, şedinţa a eşuat. Consilierii PDL au părăsit sala de şedinţe şi astfel şedinţa a fost suspendată din lipsă de cvorum...

Ovidiu Creţu: Indiferent de situaţie, consilierii PDL făceau acelaşi lucru. Ei au venit să vadă dacă liberalii vor vota sau nu proiectul, şi-au dat seama că există o majoritate a celor prezenţi pentru referendum şi atunci au ieşit ca să blocheze…

C.B.: Dar au ieşit ca nişte eroi locali, în aplauze…

Ovidiu Creţu: Eu cred că nu au ieşit eroi prin această plecare. 6 consilieri PDL impun celor 70.000 de bistriţeni ce să facă şi cum să facă?

C.B.: Nici consilierii PNL nu mi s-au părut foarte limpezi…

Ovidiu Creţu: Din păcate şi eu trebuie să recunosc treaba aceasta. Şi eu au fost confuzi. Nici nu ştiu cum ar fi ieşit la vot dacă se ajungea acolo. În orice caz, pot spune clar că e vorba de teama de popor şi se invocă tot felul de artificii.

E teama de popor, ştiu că bistriţenii îşi doresc varianta ocolitoare, ştiu că nu poate fi vorba de un alt traseu şi nu au ce să susţină în campania electorală, pentru că dacă ar avea ce să susţină ar veni cu un alt traseu pentru campanie, dar lumea nu va renunţa la 174 de milioane de euro.

C.B. De ce v-aţi grăbit să organizaţi şedinţa? Era o situaţie delicată. Lipseau consilierii PSD Alexandru Bria, consilierul PPDD Kiss Laszlo, consilierul UDMR Antal Attila. Aveaţi mulţi absenţi…

Ovidiu Creţu: Nu am ştiut de domnul Antal Attila. De domnul Bria am ştiut…

C.B.: Veţi reveni cu acest proiect într-o altă şedinţă?

Ovidiu Creţu: În momentul în care vom avea cei 11 consilieri ai noştri pe care contăm, voi face o şedinţă în care voi aduce pe ordinea de zi referendumul şi asta se va întâmpla repede...

C.B. : Domnule primar, în toată această ecuaţie a referendumului, fiecare are realitatea lui. Nici dumneavoastră nu deţineţi adevărul absolut. Dacă la referendumul iese cu NU, NU ne dorim variantă ocolitoare. Cum explicaţi cheltuirea celor 2 miliarde de lei vechi?

Ovidiu Creţu:  Şi dacă vor veni 5.000 de cetăţeni, şi dacă majoritatea celor 5.000 va spune NU, eu voi spune: am înţeles, acesta este mesajul. Am cheltuit 2 miliarde ca să aflu mesajul vostru, acesta e mesajul bistriţenilor, pentru că cei care nu s-au prezentat la vot e problema şi dreptul lor. Cei care s-au simţit responsabili şi cetăţeni au venit, sunt 5.000, aceştia au spus NU, merg pe mâna lor şi cu asta am încheiat discuţia. Am oferit posibilitatea cetăţenilor să vină să îşi spună cuvântul.

Partea a II-a în ediţia print de joi

 

Comentarii

21/08/13 09:15
Vizitator

Referitor la centura ocolitoare, avand in vedere ca ponderea traficului greu vine dinspre nord (Cluj, Oradea, Baia Mare) nu este rational sa inghesui tot tranzitul prin sudul orasului. De aceea in mod logic centura ocolitoare trebuie facuta pe la nord, din drumul Sigmirului, cu ocolire pe dupa Leoni si pe dupa cartierul Subcetate, pe la Statiunea Pomicola, cu traversarea DN17C de unde preia traficul greu si de tranzit, sa se indrepte catre iesirea din Unirea spre Livezile. O prelungire de 5 km pe Valea Magherusului poate prelua inclusiv traficul de tranzit de pe DN 15 A dinspre Reghin.
La fel de adevarat este ca Bistrita are nevoie de o artera de circulatie si in partea de sud, care sa mai descongestioneze traficul din interiorul orasului. De altfel nu odata primarul Cretu, si-a manifestat optiunea pentru centura “ocolitoare” in varianta sud, argumentand ca aceasta in 20- 25 de ani va deveni o strada in oras. Este un mod de gandire cel putin ciudat. Pai daca ai nevoie de o strada urbana de ce sa construiesti ditamai centura pentru trafic greu prin oras, cu pretul distrugerii unui simbol al orasului care este Padurea Codrisor? Apoi trebuie tinut cont de faptul ca pentru sudul orasului “piesa de rezistenta” ramane raul Bistrita. Prin urmare ar putea fi luat in considerare un proiect complex de regularizare a cursului raului Bistrita de la intrarea in Unirea si pana la iesirea din Sarata. Acest proiect ar trebui sa aiba drept prioritate un lac penrtu decantarea apei in amonte de Unirea, astfel incat orasul sa fie strabatut din nou de o apa limpede. De asemenea, amenajarea malurilor raului ar putea include o artera de circulatie de tip splai pe malul stang al apei.
Asadar, cu mai multa gandire si mai putina inversunare, din partea primarului, orasul Bistrita poate avea atat centura ocolitoare prin nord cat si o artera de circulatie de tip splai la sud, pe malul stang al raului, care sa faca legatura intre Unirea la Viisoara, ambele obiective (atat centura cat si splaiul) putand fi realizate cu fonduri europene din programe operative sectoriale (POS) diferite. In acest sens exista un proiect mai vechi pentru portiunea dintre podul Jelnii si podul Budacului de amenajare a malurilor râului Bistrita pe la poalele padurii Codrisor (vezi pe internet : P.U.Z. Bistrita ‘ Dealul Codrisor’ (Codrisor Hill). In acelasi mod ar putea fi intocmite proiecte pentru alte portiuni ale malurilor râului, fiecare cu particularitatile sale. Functia de baza pentru calea rutiera splai trebuie sa ramana legatura intre principalele locuri de agrement, avand in vedere ca râul trece pe langa parcul municipal, parcul tineretului si lacul MHC. In acelasi timp, odata cu amenajarea malurilor râului, chiar si pe malul drept al apei ar putea sa rezulte o artera de circulatie continua de tip splai care sa includa cel putin o pista de biciclete si care sa lege zonele de agrement de la Unirea la Viisoara.

21/08/13 20:09
Mariana

Simpla translatare de pe teritoriul com. Livezile pe teritoriul Biostritei pe 50 m nu face ca varianta 2 sud sa devina alta varianta, cu alt traseu si nici nu o trasnforma in varianta legala.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS]