Panteonul bistriţenilor

Ideea ridicării unui monument în centrul Bistriţei, lângă Catedrala de la Coroana îi aparţine preotului prof. Nicolae Feier, gândul mărturisit a fost acela de a-şi cinsti, aşa cum se cuvine, înaintaşii. Monumentul sau Panteonul, cum ne spunea părintele Feier, cuprinde numele acelor zei ai culturii, slujitori ai bisericii, eroi ai patriei care au încercat să se îndumnezeiască prin fapte măreţe. Oameni de mare importanţă, numele lor fiind încrustat pe nişte plăci din marmură adusă din Massa Carara (Italia) şi granit negru. Sunt scrise numele acestor martiri, precum şi localităţile în care s-au născut sau au avut tangenţă cu acestea. Monumentul este compus dintr-o cruce albă pe care este scris: “Iisus Hristos biruieşte!”. A fost conceput şi proiectat de A. Măgheruşan, N. Mucea şi D. Duzinschi, datorită dorinţei preotului Feier de a avea un monument al eroilor, al oamenilor de seamă, al sfinţilor bistriţeni.

Întregul ansamblu a costat în jur de 2,5 miliarde lei, proveniţi, cum spunea preotul Feier, “din munca noastră din biserică, de la credincioşi, de la Primăria Bistriţa, de la Cultură, de la alţi binevoitori”. Sunt încrustate în marmură cuvintele: “Întru pomenirea eroilor cunoscuţi şi necunoscuţi din Bistriţa-Năsăud” şi “Întru pomenirea sfinţilor, arhiereilor şi a oamenilor de seamă din Bistriţa-Năsăud”. De asemenea, sunt menţionaţi toţi cei care, sub coordonarea preotului Feier au contribuit, într-un fel sau altul, la ridicarea acestui monument.

Sunt încrustate în marmură numele următorilor “zei” bistriţeni: Elie Miron Cristea, întâiul patriarh şi regent al României, Monor, Galaţi, Bistriţa, Năsăud, 1868-1939; Sf. Pahomie, episcop de Roman, Gledin, 1664-1724; Atanasie Todoran, sfânt martir, Bichigiu – Salva, 1659-1763; Vasile din Telciu, Grigore din Zagra, Vasile din Mocod, sfinţi martiri, 1763; Iosif Buda Mucenicul, mitropolitul Ardealului, Ieci, Gledin, 1682; Sava Brancovici, mitropolitul Ardealului, Ieci, Monor, 1618-1683; Gavril Bănulescu, mitropolitul Basarabiei, Bistriţa, 1750-1821; Iacob Stamati, mitropolitul Moldovei, n.Gledin 1749-1803;

Nicolae Bălan – mitropolitul Ardealului, Blăjenii de Sus, 1882-1955; Teofil Herineanu, arhiepiscopul Clujului, Arcalia, 1909-1992; Ioan Layr, episcop, Bistriţa-Ciceu, 1523-1533; Benedict, episcop local, Buduş, 1631; Misail, mitropolitul Moldovei, Sângeorz – Cormaia, 1709; Petru Maior, protopop, Valea Şieului – Reghin, 1760-1821; Iuliu Hossu, cardinal greco-catolic, Milaş, 1885-28 mai 1970; Virgil Şotropa, istoric, Chiochiş, Năsăud, 1867-1954; Andrei Mureşanu, poet, Bistriţa, 1816-1863; Liviu Rebreanu, prozator, Maieru – Prislop, 1885-1944; George Coşbuc, poet, Hordou – Năsăud, 1866-1918; Bucur Cristian, slt., erou martir, Bistriţa, 1969-1989; Grigore Bălan, general erou, Blăjeni, 1900-1944, Petru Rareş, domnitor al Moldovei şi Transilvaniei, 1483-1546; Caius Valerianus, prefect al Legiunii Romane X Fretensis, Domneşti, 160-181.

Monumentul a fost ridicat, cum spuneam, lângă Biserica de la Coroana, pe locul unde în 1241 au fost îngropaţi 6.014 creştini bistriţeni ucişi de tătari. Sfinţirea Panteonului – Monument va avea loc, după toate probabilităţile, în data de 6 decembrie 2008, şi va fi săvârşită de episcopul vicar Irineu Pop Bistriţeanul, al Vadului, Feleacului şi Clujului.