Părintele protopop Cristian Dragoș, o pildă cu credința și cuvântul și pentru absolvenții de acum 60 de ani ai Liceului din Beclean

...”Fă-te pildă credincioșilor cu cuvântul, cu purtarea, cu dragostea, cu duhul, cu credința, cu curăția!” (I. Timotei, 4-12)

Am reprodus acest verset, gândindu-mă la părintele protopop Cristian Dragoș care păstorește nu numai parohia din Oștezele Becleanului, cum ne place nouă celor din partea locului să o numim, ci și Protopopiatul Beclean.

         Îl cunosc pe părintele Cristian din vremea când îi avea sub oblăduirea duhovnicească pe credincioșii din Budești, acolo unde a fost și a rămas păstorul cel bun. Apoi, îl admir și îl prețuiesc ca dirijor al Coralei “Osana”. Am urmărit mereu corala dirijată de părintele Cristian prin prezența la numeroase întâlniri duhovnicești, precum și la serbările ziarului Răsunetul, impresionând de fiecare dată prin frumusețea pricesnelor, colindelor și a imnurilor religioase oferite ca un dar sufletesc credincioșilor prezenți în biserici ori în lăcașurile de cultură.

         Rândurile de față sunt ocazionate de întâlnirea absolvenților Liceului din Beclean, de acum 60 de ani, cu părintele protopop. La biserică, am fost prezenți 20 dintre foștii elevi, acum tineri de mai mulți ani, cum spunea un om al bisericii, să ne amintim de cei care ne-au fost profesori și colegi, trecuți în lumea veșniciei. Părintele Cristian ne-a primit în biserica plină de schele, dar într-o atmosferă de înaltă trăire duhovicească. Se lucrează la modernizarea și înfrumusețarea sfântului lăcaș. E vrerea credincioșilor din parohie, dar și a preotului, acesta dovedindu-se a fi și un ziditor de suflete,  asta în primul rând.

         După oficierea parastasului, am ascultat cuvântul dătător de lumină și de viață al părintelui protopop. Cuvinte spuse din inimă, frumos meșteșugite, care pentru noi – profesori, ingineri, ofițeri, medici, jurnaliști – au constituit o pildă, o bucurie lăuntrică greu de redat. Stăteam în fața unui om al Bisericii care ne-a transmis cel mai frumos și înălțător mesaj, cel al mulțumirii pentru drumul plin de roade parcurs de noi, ca urmare a învățăturii primite aici la Beclean, dar și un optimism ce caracterizează vârsta senectuții.

E o plăcere să stai de vorbă cu protopopul de Beclean. Nu îl deranjează că îl oprești pe stradă, apoi te primește oricând la sediul protopopiatului, unde îți poți deschide sufletul, fiind un doctor care tămăduiește și vindecă. Nu mai vorbesc de predicile susținute în bisericile din cuprinsul Protopopiatului.

Elevii de acum 60 de ani, azi cu părul cărunt, mai greu la mers, cu auzul slăbit, cu vocea schimbată, cu vederea uneori încețoșată, au avut cuvinte de mulțumire și de prețuire. Fostul șef al Inspectoratului Școlar Cluj, profesorul de fizică Ionel Săsărman, spune: “Am rămas plăcut impresionat de cuvintele spuse de părinte în biserică. Deși locuiesc în Cluj, mă bucur să avem un astfel de om în biserica în care m-au adus părinții când eram copil”. Doctorul Vasile Cocoi este beclenar și este mereu cu inima alături de biserică. “Sunt bucuros că avem un astfel de slujitor, care ne înnobilează de fiecare dată cu cuvântul și cu fapta. Multe s-au făcut aici, în doar câțiva ani de când este părintele Cristian”, precizează medicul Cocoi. Colonelul în retragere Vasile Măluțan ne-a mărturisit că întâlnirea noastră a fost mult mai bogată când la biserică l-am putut asculta pe părintele Cristian, care prin ceea ce ne-a spus, ne-a întinerit și ne-a teleportat în anii de liceu. Un preot cu mult Har și Dar, o biserică în construcție, așa cum am văzut, și cred că enoriașii sunt foarte mulțumiți.

Pentru ora de iubire predată nouă, celor ce am părăsit băncile liceului din Beclean în anul 1964, îi mulțumim părintelui protopop Cristian Dragoș, cu speranța că vom mai avea și alte ocazii de a-l asculta pe acest preot cu o gură de aur, dăruită de Dumnezeu. Ne-am putut bucura de prezența și cuvântul unui OM care ne-a mângâiat sufletește și ne-a întărit duhovnicește.

T. Săsărman