Personalităţi locale şi naţionale dau nume şi renume la 15 străzi din municipiul Bistriţa

Consiliul Local Bistriţa a aprobat atribuirea de denumiri pentru 15 străzi în municipiul Bistriţa, localităţile componente Bistriţa şi Unirea. Nomenclatorul stradal al municipiului Bistriţa ca fi completat şi actualizat cu noile denumiri.
Pentru zona Bistriţa-Viişoara s-au propus 5 denumiri, în ton cu tematica denumirilor existente, cu acceptul proprietarilor de terenuri. Este vorba despre străzile Operei, Uverturii, Muzicii, Adrian Pintea şi Corneliu Botoş.
Corneliu Botoş a fost angajat ca metodist la Casa de Cultură, dansator şi apoi coregraf. Începând cu anul 1971, când a montat coregrafia pentru Cununa din Maieru cu care a câştigat « Toporaşul de aur », la Zakopane, de numele maestrului Botoş se leagă toate coregrafiile din judeţ, fiind recunoscut şi integrat în Academia Artelor Tradiţionale din România.
Adrian Virgil Pintea a fost un renumit actor român de teatru, film şi televiziune care a adus o contribuţie deosebită scenei şi cinematografiei româneşti. Numele său se leagă într-un fel sau altul şi de Bistriţa. A vut nenumărate roluri în teatru, film şi televiziune, a scris eseu, poezie şi nuvele, a fost profesor universitar doctor actorie la Universitatea teatrală și cinematografică „Ion Luca Caragiale”- București.

***
Pentru Unirea – pe malul stâng al râului Bistriţa, zona Aerodromului – s-au propus 10 denumiri de străzi, la iniţiativa proprietarilor de terenuri din zonă, propuneri indicate de către aceştia în Planul Urbanistic Zonal. La „adresă”, locuitorii din această zonă vor scrie strada Aerodromului, str. Aviaţiei, str. Henri Coandă, str. Alfred Dahinten. Str. Hermann Oberth, str. Conrad Haas, str. George Bibescu, str. Marina Ştirbey, str. Mariana Dăgescu şi str. Smaranda Brăescu.
Dacă mai toată lumea a auzit de Henri Coandă, cel care a proiectat avionul fără elice, primul avion turbopropulsat, despre alte personalităţi nu ştim prea multe. Explicaţiile vin de la…Primărie.
Alfred Dahinten, un sas din Bistriţa, a fost unul dintre primii comandanti ai flotilei de la Cluj. Acesta moare într-un accident de tânăr, iar fratele său duce pasiunea pentru zbor mai departe.
Hermann Oberth (n. 25 iunie 1894, Sibiu - d. 28 decembrie 1989, Nürnberg) a fost unul dintre părinții fondatori ai rachetei și astronauticii. Acesta a fost, pe lângă rusul Konstantin Țiolkovski și americanul Robert Goddard, unul dintre cei trei părinți fondatori ai ştiinţei rachetelor şi astronauticii.
Conrad Rudolf Haas (n.1509 în Dornbach, lângă Viena – d. 1576 la Sibiu) a fost militar și inventator de origine austriacă, precursor al zborului cu racheta. Manuscrisul sibianului Conrad Haas este cel mai vechi document cunoscut din istoria rachetei moderne. Această lucrare este astăzi considerată prima documentaţie şi tehnologizare a rachetelor, în Europa. Lista invenţiilor lui Haas menţionate în manuscris cuprinde rachetă cu două etaje de ardere (1529), rachetă cu trei etaje (1529), baterie de rachetă (1529), „căsuță zburătoare” (1536) etc.
George-Valentin Bibescu (1880-1941) a fost unul dintre cei mai buni piloţi români. Este fondatorul Automobil Clubului Român în 1904, a înfiinţat Clubul Aviatic Român în 1909 şi Liga Naţională Aeriană în 1912. În 1930 este preşedinte al Federației Internaţionale Aeronautice. Tot el este şi fondatorul aeroportului Băneasa din Bucureşti, care a luat naştere pe fosta moşie a mătuii sale, Maria Bibescu.
Marina Ştirbei (1912 -2001), aviatoare, a fost fiica prinţului George Ştirbei. Nepoată lui George Bibescu, obţine brevetul de pilot gr. II, în 1935, după un stagiu la Şcoala de Pilotaj, condusă de Ioana Cantacuzino.
Mariana Drăgescu, aviatoare în „Escadrila Albă”, a trăit între anii 1912-2013. A luptat în cel de al Doilea Război Mondial, în bătăliile de la Odessa şi Stalingrad. A fost distinsă cu Ordinul Steaua României,
Ordinul Virtutea Aeronautică, Ordinul Crucea Regina Maria, Ordinul Vulturul German.
Smaranda Brăescu a fost fost prima femeie pilot din România, prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) şi campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA). În timpul războiului a fost activă ca pilot în celebra „Escadrilă Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit. A fost condamnată de comunişti la închisoare în contumacie, fiind ascunsă de oameni de suflet. Nu a fost găsită vreodată, presupunându-se că at fi îngropată la Cluj, sub un alt nume.

Adaugă comentariu nou

 
Design şi dezvoltare: Linuxship
[Valid RSS] Statistici T5