Postul, calea spre mântuire

Înaintea marilor praznice împărăteşti, biserica a rânduit postul care are rolul unei adevărate şcoli duhovniceşti la care sunt chemaţi toţi credincioşii spre îmbunătăţirea vieţii trupeşti şi sufleteşti. Am intrat în Postul Paştilor, post ce poate fi asemănat cu o primăvară duhovnicească, un post aspru, în care pe toată perioada celor şapte săptămâni, credincioşii vor avea dezlegare, la Bunavestire şi de Florii. Postul este o rânduială dumnezeiască dată pentru mântuirea noastră. Domnul Iisus Hristos a postit însuşi, sfinţii apostoli şi creştinii de pretutindeni au cunoscut şi au preţuit această şcoală a înfrânării. Este greşit a socoti vremea postului ca o perioadă de tânguire, de plâns. Dimpotrivă, aceasta este o perioadă de bucurie duhovnicească fiindcă în acest timp simţi cum te desprinzi din lanţurile unor patimi care te ţineau în robire. Numai fariseii erau trişti şi posomorâţi când posteau fiindcă aceştia o făceau ca să fie văzuţi şi lăudaţi de oameni, nu pentru ca să se apropie de Dumnezeu. Nu este bine să râdem de cel ce posteşte mai mult, nici să osândim pe cel ce nu posteşte. Este bine ca în această perioadă, spunea preotul Ioan Pintea, să ne înfrânăm de la anumite mâncăruri, să fim mai buni unii cu alţii, să fim milostivi, să ne iubim, să ne preţuim şi să-i ajutăm pe cei bolnavi şi în suferinţă, să ne rugăm pentru duşmanii noştri. Să vedem postul nu ca şi o osândă sau o povară, ci mai degrabă un prilej de eliberare din lanţurile păcatelor.

Sfântul Ioan Scărarul spune despre post: „După cum şarpele nu poate să lepede de pe sine pielea cea veche, decât dacă trece printr-o strâmtoare, tot aşa şi haina ponosită a omului celui vechi nu o putem lepăda dacă nu vom trece prin calea cea strâmtă şi îngustă a postului şi smereniei”. Ştiţi voi postul care îmi place mie?, zice Domnul. Rupeţi lanţurile fărădelegii, dezlegaţi legăturile jugului, sloboziţi pe cei asupriţi şi sfărâmaţi juguelor (Isaia 8, 3). Cu privire la Post, Sfântul Ioan Gură de Aur ne îndeamnă astfel: „Nu numai gura şi stomacul vostru să postească, ci şi ochiul şi urechile şi picioarele şi mâinile voastre şi toate mădularele trupului vostru. Mâinile voastre să postească, rămânând curate de răpire la lăcomire, picioarele nealergând la privelişti urâte şi în calea păcătoşilor, ochii neprivind cu ispitire la frumuseţile străine. Gura trebuie să postească de sudalme şi de alte vorbiri ruşinoase”.

Postul este jertfă, mica noastră jertfă pe care o aducem lui Dumnezeu ca răspuns la marea sa jertfă pentru mântuirea noastră, este darul creştinilor la masa plină de daruri a lui Hristos pentru noi.