Vorbirea despre Dumnezeu şi vorbirea cu Dumnezeu

Textul Evangheliei: „În vremea aceea Iisus, ridicându-Și ochii către cer, a zis: Părinte, a venit ceasul! Preaslăveşte pe Fiul Tău, ca şi Fiul să Te preaslăvească, precum I-ai dat stăpânire peste tot trupul, ca să dea viaţă veşnică tuturor acelora pe care Tu i-ai dat Lui. Și aceasta este viaţa veşnică: Să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Iisus Hristos, pe Care L-ai trimis. Eu Te-am preaslăvit pe Tine pe pământ; lucrul pe care Mi l-ai dat să-l fac, l-am săvârșit. Şi acum, preaslăveşte-Mă  Tu, Părinte, la Tine Însuţi, cu slava pe care am avut-o la Tine mai înainte de a fi lumea. Arătat-am numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat Mie din lume. Ai Tăi erau şi Mie Mi i-ai dat şi cuvântul Tău l-au păzit. Acum au cunoscut că toate câte Mi-ai dat sunt de la Tine, căci cuvintele pe care Mi le-ai dat, Eu le-am dat lor, iar ei le-au primit şi au cunoscut cu adevărat că de la Tine am ieşit şi au crezut acum că Tu M-ai trimis. Eu pentru aceştia Mă rog; nu pentru lume Mă rog, ci pentru cei pe care Mi i-ai dat, că ei sunt ai Tăi. Și toate ale Mele sunt ale Tale şi ale Tale sunt ale Mele şi M-am preaslăvit întru ei. Și Eu nu mai sunt în lume, iar ei în lume sunt şi Eu vin la Tine. Părinte Sfinte, păzeşte-i în numele Tău pe cei pe care Mi i-ai dat, ca să fie una, precum suntem Noi. Când eram cu ei în lume, Eu îi păzeam în numele Tău pe cei pe care Mi i-ai dat; și i-am păzit şi n-a pierit niciunul dintre ei, decât numai fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura. Iar acum vin la Tine şi pe acestea le grăiesc în lume, pentru ca bucuria Mea să o aibă deplină în ei”. Ev. Ioan 17, 1-13

 Dragii noştri credincioşi!

Evanghelia din Duminica a şaptea de după Învierea Domnului ne pune în faţa ochilor noştri sufleteşti, multe învăţături ziditoare pentru suflet. Ne oprim la cea care ne  îndeamnă  Să-L cunoaştem pe Dumnezeu.

1. Unde ni s-a vorbit prima dată despre Dumnezeu. Cred că fiecare dintre noi am răspunde că în familie. Părinții noştri ne-au învățat să ne rugăm la Dumnezeu, la „Doamne Doamne”, la Maica Domnului şi la Îngerul păzitor. Îmi aduc aminte că părinții, seara, mă puneau să zic: Cele Şapte Sfinte Taine, Cele zece porunci, Crezul şi rugăciunile amintite mai sus.  Şi astăzi, cele Şapte Sfinte Taine, precum şi cele Zece porunci, le consider ca fiind rugăciuni , pentru că aşa le-am învățat de la părinți, chiar dacă ele sunt învățături de credință ale Bisericii noastre.                 

2. Cunoaşterea la Biserică şi la Şcoală, pentru că rolul preotului şi  misiunea pe care o are este de a-i apropia pe om de Dumnezeu. Şi Biserica pentru toți este o şcoală pe tot parcursul vieții. La Biserică, fiecare dintre noi învățăm sau recapitulăm ce am învățat acasă. La şcoală, dascăli încearcă să fie aproape de cei pe care îi au sub oblăduire, aşa cum poetul spune: „Învățătorule, tu ai un nume /Ce l-a avut Mântuitorul /Şi ai o misiune-n lume/De a lumina poporul /Precum făcu Mântuitorul. 

3. Ce a spus părintele Stăniloaie despre cunoaşterea lui Dumnezeu: „L-am căutat pe Dumnezu în oamenii din satul meu, apoi în cărți, idei şi în simboluri. Dar nu-mi dădeau nici pace nici dragoste. Într-o zi am descoperit în scrierile Sfinților Părinți că este posibil să-L întâlneşti pe Dumnezeu în rugăciune.  Atunci, cu multă răbdare, m-am aşezat pe treabă. Astfel, am înțeles, puțin câte puțin, că Dumnezeu este aproape, că mă iubeşte şi că, lăsându-mă umplut de iubirea Lui, inima mea se deschide celorlalți.  Am înțeles că iubirea este comuniune cu Dumnezeu şi cu cel de lângă tine. Şi că, fără această comuniune, lumea nu este decât tristețe, ruşine, dezolare, masacre.  Numai dacă va voi să trăiască în această iubire, lumea va cunoaste viața veşnică”. Prin urmare pentru a-L cunoaşte pe Dumnezeu omul nu trebuie decât să vrea. Şi chiar dacă în viața de zi cu zi avem parte de obstacole, insuccese, dezamăgiri, să ne gândim că în viața omului nimic nu este întâmplător. Totul are un rost şi totul se întâmplă cu o rânduială şi o înțelepciune.

Pe Dumnezeu putem să-l găsim şi să-L cunoaştem pretutindeni şi de aceea Petre Țutea spunea că: „Diferența dintre noi şi o babă din Bărăgan este aceea că noi vorbim despre Dumnezeu, iar ea vorbeşte cu Dumnezeu”.

 Să căutăm ca şi noi să vorbim mai mult cu Dumnezeu. Amin!

Pr. Vasile Beni