Pr. Vasile Beni: Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena au aşezat pe frunţile lor cele mai luminoase cununi - ale slujirii omului, societăţii şi a lui Dumnezeu

Dragii noștri credincioși! Hristos a Înviat!

     Sfântul Împărat Constantin şi mama sa Elena, care se pomenesc în fiecare an la data de 21 mai, sunt „ ziditorii unei noi ere în istoria Bisericii  şi ctitorii veacului de aur al creştinismului.

     Poate ne întrebăm de ce? Răspunsul ar fi că împăratul Constantin era în faţa unei grele încercări, pentru că trebuia să se lupte cu împăratul Maxenţiu şi a cărui armată era mai numeroasă. Întrebând-o pe mamă ce să facă, să se predea sau să se ducă la luptă, ea l-a îndemnat să se roage la Dumnezeu. Pe tânărul împărat nu l-au convins aceste cuvinte, iar Dumnezeu I se arată prin puterea Crucii . Convertirea lui Constantin cel Mare s-a petrecut în mod miraculos. I s-a arătat în vis crucea lui Hristos pe cer, sub forma unor stele luminoase şi deasupra ei scria în latină ,,Prin acest semn va învinge!”

       Dacă suntem atenţi de fiecare dată când ne închinăm şi sărutăm icoana sfinţilor împăraţi Constantin şi Elena, în iconografia ortodoxă, sfinţii împăraţi Constantin şi mama sa Elena, au între ei sfânta Cruce.  Şi poate ne întrebăm de ce? Un răspuns simplu ar fi: pe unii îi caută Iisus şi chiar li se descoperă ca fiind Fiul lui Dumnezeu, exemplu fiindu-ne sărbătoarea de astăzi, iar alţii, îl caută pe Iisus, privind spre pământ. Pentru că aflând Crucea, împărăteasa Elena, sau noi privind spre cruce  ne aducem aminte de cel care a fost răstignit pe ea.

         Despre împărat spune biograful său, Eusebiu de Cezareea, celebrul scriitor bisericesc, că s-a botezat la sfâr­şitul vieţii, la începutul lunii mai, şi a murit de Rusalii, la 22 mai, în acelaşi an, 337. Sfinţii Părinţi care au analizat viaţa împăratului consi­deră botezul târziu al lui Constantin drept o dovadă de tact şi înţelepciune, ştiut fiind că botezul curăţă toate păcatele de până atunci, dar este posibil să fi fost şi un act de diplomaţie politică a unui împărat cu vederi şi credinţă creştine într-o lume păgână.                                                                                                        

  Ce au făcut împăratul Constantin şi mama sa Elena pentru creştini?

          Libertate creştinismului.Văzând puterea lui Dumnezeu şi implicit puterea sfintei Cruci în lupta cu Maxenţiu, a dat libertate creştinismului.

      Această dată, Edictul de la Milan, reprezintă o piatră de hotar în istoria Bisericii lui Hristos. De unde până atunci creştinii, din pricina prigoanelor, nu-şi puteau zidi lăcaşuri de închinare, închinându-se în catacombe sub pământ, basilicile iau locul templelor păgâne, iar crucea se înalţă mai presus de toate.

        Convocarea primului sinod ecumenic. Printre meritele lui Constantin cel Mare se numără convocarea primului Sinod Ecumenic. Sinodul s-a petrecut la Niceea, aproape de locul pe care împă­ratul a ridicat cetatea care îi poartă nu­mele, Constantinopol, în anul 325.  Acolo, la Niceea, sfinţii Părinţi au alcătuit prima parte a simbolului de credinţă, prin care măr­tu­risim că Hristos este "Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut, iar nu făcut, Cel de o fiinţă cu Tatăl prin care toate s-au făcut".                                                                                                        

     Instituirea prin lege a sărbătorii Duminicii ca zi de odihnă în tot imperiul.

       Pri­mul împărat creştin din istorie, la îndemnul mamei sale, şi-a luat drept consilieri în treburile imperiale pe unii dintre episcopii vremii, aşezând în funcţii de conducere oameni care credeau în Hristos.

       Împăratul Constantin le-a restituit averile creştinilor persecutaţi şi a creat cadru legal pentru a fi îngrijiţi bătrânii, orfanii şi săracii, a dat legi care întăreau căsă­to­ria şi pedepseau adulterul şi violul, a in­terzis practica uciderii copiilor, care era una răspândită printre romanii păgâni în sacrificiile către zei.
  

       Împăratul ne-a oferit un model de,, mamă credincioasă” Existenţa crucii a marcat-o şi pe ea, la propriu, ca şi pe fiul ei. Împărăteasa Elena a mers la Ierusalim pe urmele Mântuitorului, pentru a afla unde este crucea pe care a fost răstignit Domnul Hristos. Aflând-o pe Golgota, tot poporul s-a bucurat pentru această aflare a sfintei cruci la 14 septembrie 326, iar împărăteasa credincioasă a ridicat acolo biserică.

      Tuturor celor care purtaţi aceste sfinte, binecuvântate şi frumoase nume, Vă dorim mulţi şi binecuvântaţi ani!

Pr. Vasile Beni