Preotul Vasile Beni: Prin colinde, noi ne mărturisim credinţa

Dragii noştri credincioşi!

 Ne aflăm cu ajutorul Bunului Dumnezeu în duminica de dinaintea Nașterii Pruncului Iisus în ieslea din Betleem, o perioadă când se colindă, aşa cum Eminescu spunea: „Colinde, colinde, e vremea colindelor!

Am colindat în copilărie, colindăm şi acum şi putem spune că duhul sărbătorii îl trăim cu toţii, credincioşi practicanţi sau mai puţin practicanţi. Iar mersul la colindat este un obicei străvechi, iar cei dintâi colindători au fost păstorii care au venit la peștera minunată unde s-a născut Pruncul Iisus.

Scurte învăţături despre Colinde

1. Crăciunul este o sărbătoare a familiei, dar sufletele oamenilor sunt deschise către lume, asemenea caselor și bisericilor lor. Sărbătoarea este o bucurie a comuniunii. Nașterea după trup a Domnului nostru Iisus Hristos este înfățișată în Sfânta Scriptură ca eveniment istoric și ca taină dumnezeiască. Puține popoare din lume au întâmpinat venirea Fiului lui Dumnezeu în lume cu atâta caldă îmbrățișare și au exprimat-o cu atât de bogată comoară cum sunt colindele noastre religioase, și anume că Nașterea Domnului anuală e mai mult decât o comemorare, mai mult decât un praznic, mai mult decât o noapte festivă,  ea este nu numai amintirea evenimentului, ci evenimentul însuși, tot atât de real ca și acela din Betleem. 

2. Colindele sunt o „Biblie populară”. De ce? Pentru că țăranul român a încercat mereu să umanizeze imaginea lui Dumnezeu, a Pruncului Sfânt şi a Maicii Sale, pe care Îi prezintă asemenea lui, alături de o revărsare a binecuvântărilor asupra întregii creaţii. Versurile colindelor descoperă un mesaj teologic de o intensă trăirea duhovnicească, fie că este afirmat explicit sau nu, întreaga cultură fiind plină de simboluri ale moralei creştine, transmise din generaţie în generaţie.

3. Dacă în Biserică Dumnezeu este gazda și noi suntem oaspeți, în colindă Dumnezeu este oaspete, iar noi suntem gazdele care îl primim pe Dumnezeu în viața și în casa noastră.

4. Colindul este o neprețuită zestre spirituală pe care o moștenim din moși - strămoși. El este sfânt, pentru că transmite un mesaj ceresc, o veste de la Dumnezeu. Pentru că în cuvinte simple, pe melodii armonioase, colindele transmit adevăruri profunde. Colindele împlinesc proorociile -  „Astăzi S-a născut Mesia” -  şi fac ca spusele Arhanghelului Gavriil către Maica Domnului să devină „O ce veste minunată”!, exprimând în final iubirea lui Dumnezeu faţă de noi, creaţia sa.  Hristos a fost trimis în lume „Să se nască,/ Şi să crească,/ Să ne mântuiască”.

5. Cetele de colindători rostesc adevărate predici, colindătorii devin hristofori și teofori, adică purtători de Dumnezeu, întrucât ei duc asemenea îngerilor şi păstorilor vestea Evangheliei din casă-n casă.

6. Colindul a fost o Biblie deschisă în vremurile de restriște în care puțini erau cei care ştiau carte, astfel, colindătorii erau (precum sunt și astăzi) și mari misionari ai Bisericii, căci prin colinde, ei nu fac decât să relateze cele întâmplate la Betleem, iar cei care-i ascultă primesc în amănunt istorisiri pe cât de adevărate pe atât de emoționante despre Naşterea Domnului

7. Să prețuim, să păstrăm, să promovăm și să cântăm colindele, din neam în neam, din generaţie în generaţie, ca pe un odor sfânt, ca pe o dumnezeiască Liturghie a iubirii lui Dumnezeu, acum şi-n veci vecilor. Amin!

SĂRBĂTORI BINECUVÂNTATE!

Pr. Vasile Beni