Primarul Bistriţei: A început procedura de clasificare ca monument istoric a clădirii principale din fostul spital de pe Independenţei
Primarul Ioan Turc a anunţat că echipa de conducere de la Primăria Bistriţa îşi menţine intenţia de cumpăra clădirile şi terenurile care au fost secţii ale Spitalului Judeţean, de pe B-dul Independenţei, pentru a amenaja un campus universitar modern. Acesta a precizat că municipalitatea a demarat procedura de clasificare a clădirii principale ca monument istoric, astfel că oricine va deveni proprietar nu va putea demola acest imobil.
„Îi liniştesc pe cei care ştiind că există o procedură de vânzare, iniţiată de proprietar, Uniunea Comunelor Grănicereşti, şi că ar fi posibil ca cineva să cumpere clădirile şi terenul în vederea demarării unor proiecte imobiliare, că este imposibil. Am dat drumul la procedura de clasificare a clădirii principale ca monument istoric, or din momentul iniţierii acestei proceduri orice fel de intervenţie, în sensul demolării clădirii principale, este imposibil”, a explicat Turc.
Primarul Bistriţei a menţionat că orice proprietar va avea clădirea, aceasta va trebui să primească o utilitate compatibilă cu cea de monument istoric.
„În situaţia în care nu vom achiziţiona clădirea şi terenul de pe Independenţei, avem un plan B pentru derularea unui proiect de campus universitar”, a mai adăugat Ioan Turc. Un prim preţ anunţat de UCGN este de 1,3 milioane euro.
Citiţi şi:
- Clădirea fostului spital de pe Independenţei a fost vândută! Primarul Turc: Trebuie să o restaureze, exclus să fie demolată!
- Radu Moldovan: Un pas până la înfiinţarea unei universităţi la Bistriţa
- Vila 1 din Sângeorz-Băi va trece în domeniul public al oraşului staţiune
- Viceprimarul Cristian Niculae: Loredana Dombrea, un om ce merită tot respectul nostru!
- Primarul Turc: RADEF ne va preda clădirea fostului Cinematograf 23 August. O decizie va fi luată după expertiza tehnică
Comentarii
Prima institutie de învătământ superior la Bistrita a fost înfiintată în anul 1976. Este vorba de Institutul de Subingineri înfiintat ca sectie a Institutului Politehnic din Cluj de la acea vreme. Institutul de Subingineri din Bistrita a functionat în localul fostului Institut de Proiectare de pe str. Ursului nr. 12-14, (in spatele blocului turn din Decebal), o clădire nouă la acea vreme care dispunea de spatii adecvate invatamantului superior, special construite pentru acea sectie de subingineri a Politehnicii din Cluj.
După revolutie, mai exact după anul 2000 , în virtutea acestei traditii a fost înfiintată la Bistrita Extensia Universitătii Tehnice din Cluj- Napoca (UTCN), care de atunci functionează în spatii improvizate in clădiri vechi improprii învătământului superior tehnic.
Achizitionarea clădirilor vechiului spital de pe bulevardul Independentei nu rezolvă problemele de spatiu cu care se confruntă Extensia Bistrita a UTCN. Incă din anul 2015, directorul Extensiei Universitare Bistriţa a UTCN- Prof. Dr. Ing. Virgil Ispas spunea urmatoarele: ”Din păcate, nu avem deloc locuri de cazare. Nu am putut lua studenţi din zona Moldovei din cauza acestui impediment că nu avem cămine studenţeşti”. De aceea ar trebui renuntat la improvizatii si construite cladiri noi care să satisfacă cerintele actuale ale învătământului politehnic. Cu alte cuvinte este evidentă nevoia acută a construirii unui Campus Universitar modern la Bistrita, cuprinzând construcții și dotări pentru învățământ, cercetare, cămine pentru studenti, locuinte pentru profesori, terenuri de sport si spatii pentru agrement etc. Un astfel de campus trebuie să dispună de o suprafată de teren generoasă care să permită amplasarea optimă a constructiilor pentru nevoile actuale si să asigure o rezervă pentru dezvoltarea de perspectivă a centrului universitar. Ceea ce poate face Primăriei Bistrița pentru un astfel de campus este să pună la dispozitie o suprafată de teren generoasă care să permită amplasarea optimă a constructiilor pentru nevoile actuale si să asigure o rezervă pentru dezvoltarea de perspectivă a centrului universitar. Mai departe un rol esential revine universitătilor care in virtutea autonomiei universitare pot depune direct proiecte pentru accesarea de fonduri europene destinate dezvoltării activitătii de invătământ si cercetare. Un exemplu de succes in acest sens este cel de la USAMV Cluj-Napoca, unde in perioada 2008-2016 au fost construite cu fonduri europene Institutul de Cercetări pentru Ştiinţele Vieţii, Centrul de Cercetări pentru Biodiversitate, si Institutului de Cercetări Horticole Avansate a Transilvaniei.
De altfel nu odată politicienii au promis crearea unui campus universitar la Bistrita care să adune laolaltă extensiile universitare imprăstiate prin oras in spatii improvizate. Din păcate pană in prezent angajamentul construirii Campusului Universitar Bistrita rămane incă la faza de dorintă neonorată.
Vezi: https://rasunetul.ro/la-bistrita-se-pun-bazele-unui-campus-universitar-c...
Adaugă comentariu nou