Printre înțelepții ... Evului mediu

   Majoritatea istoricilor consideră, mai ales începutul Evului mediu, o „perioadă întunecată”, datorită, în primul rând migrațiilor unor populații care au bulversat vechile rânduieli, și până s-au format altele, a trecut ceva timp. Știința de carte s-a refugiat mai ales în mănăstiri și câteva centre urbane unde s-a menținut limba latină și greacă, ce permitea accesul la scrierile anticilor.

   În Europa, începând cu sec. XI se evidențiază treptat „înțelepți”, cugetările cărora au înțelesuri profunde, unele valabile și azi.

   Iată câteva exemple   ...

Pierre  Abelard (1079 – 1142)

Nu trebuie să crezi în ceva ce nu ai înțeles mai întâi

Nu e rațional să judeci gândurile și puterea de înțelegere ale cuiva după gândurile și puterea de înțelegere ale altuia.

Bunăstarea îi face pe proști aroganți, iar un cămin pașnic și lipsit de griji slăbește puterea spiritului și-l îndreaptă către ispite.

Dacă facem încercarea de a demonstra că unele și aceleași cuvinte sunt folosite de diferiți autori în înțelesuri diferite, vom găsi cu ușurință soluția la multe contradicții

Roger  Bacon (1214 – 1294)

Prosperitatea scoate mai bine la iveală defectele omului, iar nenorocirea îi evidențiază virtuțiile.

Pe lume totul se repetă

Oamenii șireți disprețuiesc știința, cei simpli i se închină, iar cei înțelepți o folosesc

Să te bucuri de fericire e un bine extraordinar, să ai posibilitatea să o oferi și altora, e mai presus de orice.

Numai furia și frica obligă la aplicarea violenței.

Lectura îl face pe om cunoscător, conversația ingenios iar obiceiul de a scrie, precis

Dante  Alighieri (1265 – 1321)

Este amară pâinea din străini și e greu de trecut pragul unei case străine.

Nu există suferință mai mare decât amintirea vremurilor fericite.

Cel mai înțelept dintre oameni e acela pe care îl deranjează cel mai tare pierderea timpului

Tu urmează-ți calea și lasă-i pe oameni să vorbească ce vor.

4.Giovanni  Boccacio (1313 – 1375)

   1. A cere cuiva un sfat e cea mai mare dovadă de încredere pe care cinevă o poate face unei alte persoane.

   2. Faptele trecutului sunt mai ușor de condamnat decât de îndreptat.

   3.Amenințările sunt armele acelora care se află ei înșiși sub amenințare.

   4. Folosește-ți astfel timpul prezent încât la bătrânețe să nu-ți faci reproșuri că ți-ai trăit degeaba tinerețea.

   5. Nu există o mânie atât de aprinsă care să nu se stingă odată cu trecerea timpului

   5. Francesco  Petrarca (1304 – 1374)

           1. Pentru om nu există nimic mai firesc decât munca, omul s-a născut pentru ea, așa cum pasărea e făcută pentru zbor, iar peștele pentru înot.

           2. Dacă nici stomacul unuia și aceluiași om nu cere mereu una și aceeași hrană, cu atât mai mult mintea nu trebuie să se hrănească mereu cu unul și același lucru.

           3. Ne abate din drum faptul că ținem cu încăpățânare la opiniile vechi și renunțăm cu greu la ele.

           4. Obișnuitul plictisește, iar raritatea fascinează !.

           5. Răul este adesea mai cunoscut decât binele, iar înfricoșătorul uragan mai cunoscut decât vremea senină.

           6. În treburile omenești nu există nimic desăvârșit și nu există muritor căruia, chiar și cel mai timid critic, să nu-i găsească motiv pentru a-l tefeli.

           7. Odinioară credeam că n-am s-o pot scoate la capăt fără apropierea femeii, iar acum mă tem de ea mai rău decât de moarte, și deși adesea mă tulbură cele mai hâde ispite, cum îmi amintesc ce e femeia, cum toate ispitele dispar pe loc și-mi recapăt libertatea și liniștea.

           8. Ce folos că știai multe, dacă nu ai fost în stare să-ți folosești cunoștințele când ai avut nevoie.