Prof. dr. Maria Pop: FRUCTOBORATUL DE CALCIU supliment alimentar din noua generaţie(II)

Funcţiile creierului
S-a stabilit că o carenţă în bor influenţează sistematic activitatea electrică a creierului evaluată prin electrocorticogramă la şobolani maturi, principalul efect fiind asupra distribuţiei frecvenţelor în activitatea electrică a creierului. (PENLAND şi EBERHARDT,1993). Aceste constatări sugerează că barul poate avea un rol impor­ tant în activitatea creierului. Şi conţinutul mineral al creierului este afectat de carenţa în bar. Concentraţia în calciu a creierului şi a cortexuluiprecum şi a fosforului din cerebel a fost mai ridicată în condiţiile unei carenţe în bor comparativ cu şobolanii la care barul a fost suplimentat dacă hrana a fost deficitară în colecalciferol (HEGSTED şi col.,1991). PENLAND (1990) a stabilit şi că o carenţă în bor determină o creştere a concentraţiei cuprului în creier.
Metabolismul macromineral
La şobolanii carenţaţi în colecalciferol, neasigurarea borului produce o descreştere a absorbţiei aparente şi a balanţei calciului, magneziuluişi fosforului (HEGSTED şi col. 1991). Carenţa în bor s-a stabilit că alterează concentraţia plasmatică a substanţelor implicate în metabolismul macromineral. Pe de altă parte exacerbează nivelele anormale ale concentraţiilor plasmatice şi activităţii fosfatazelor alcaline totale determinate de deficienţele în colecalciferol la puii de carne (HUNT şi col.,1994).
Astfel în caz de deficienţă a colecalciferoluluila puii hrăniţi cu nivele scăzute în bar (cea.0,3 /g) suplimentarea borului (cea.1,4 /g) măreşte pronunţat nivelul plasmatic a 11,25-hidroxicolecalciferolului (BAl şi HUN’t 1995). La nivele corespunzătoare de colecalciferol, raţiile cu conţinut redus în bor ridică la puiconcentraţia plasmatică a 1,25-dihidroxicolecalciferolului (BAKKEN şi HUNT, 1995).HUNT şi col. (1994) stabilesc că supli­ mentarea borului în raţiile carenţate în acest microelement, măreşte semnificativ concentraţiile în calciu, fosfor şi magneziu în femur.
Utilizarea substratului energetic
HUNT (1997) arată că suplimentarea borului cu 1,3 mg/Kg raţie la puiihrăniţicu nivele reduse în bor (cea.0,2 mg/Kg raţie) măreşte concentraţia în fosfoglicerat şi descreşte conţinutul de dihidroxyacetonă din ficat. Aceasta sugerează că barul influenţează transformăriie glicolitice la nivelul ficatuluişi prin acest efect şi metabolismul substratului energetic. Acest efect este confirmat şi de faptul că neasigurarea borului exacerbează creşterea glucozei din plasmă determinată de neasigurarea colecalciferolului la pui şi de asemenea descreşte trigliceridele la pui şi şobolani (AASEN şi HUNI.1993).
Funcţia imună
Studiile efectuate indică faptul că barul ca nutrient poate afecta răspunsul imun al organismuluiîn procesele inflamatorii (BAl şi HUNI.1996) şi arată că o concentraţie în bar depresează răspunsul organismului la şobolanii imunizaţi cu antigeni bacterieni.T ot aceşti autori,dar în anul 1995, stabilesc că nivelele luxuriante ale borului în hrană (20 /g dietă) întârzie efectul şiseveritatea adjuvanţilor care induc artrita la şobolani.
Secreţia insulinei
S-a stabilit că o carenţă în bor măreşte concentraţia insulinei în plasmă la şobolani cu deficit de colecalciferol (HUNT şi HERBEL,1991-1992). Funcţiile fiziologice (biochimice) în prezent, s-a acceptat că borul este un nutrient esenţialpentru animalele superioare şi oameniprin funcţiile sale biochimice pe care le îndeplineşte într-un organism.
Se presupune că la plante rolul biochimie al borului este dat de prezenţa structurală şi/sau funcţională a acestuia în pereţii celulari respectiv în membranele celulare. Acest rol la plante constitue o ipoteză pentru funcţiile biochimice ale borului la animale. Această ipoteză arată că borul joacă un rol în funcţiile mem50 branelor celulare, ca de exemplu regularizarea mişcărilor transmembranare ale cationilor şi anionilor (NIEL­ SEN,1991).O altă ipoteză prin care se explică varietatea răspunsurilor determinate de carenţa borului este că microelementul este un regulator metabolic prin reacţiile cu diferite substraturi şi componente care au gruparea hidroxil în poziţii favorabile (HUNT, 1994).
Metabolismul borului
Unul dintre criteriile menţionate adesea pentru ca un element să fie considerat ca fiind esenţial este criteriul conform căruia trebuie să existe mecanisme de control homeostatic. Dovezile conform cărora borul este con­ trolabil din punct de vedere homeostatic include excreţia urinară rapidă a borului absorbit, lipsa acumulării borului în ţesuturi, şi gama relativ îngustă a concentraţiilor de bor în sângele indvizilor aparent sănătoşi. Deoarece nu există radioizotopi ai borului care pot fi folosiţi, studiul metabolismului său a fost foarte dificil. Totuşi, boratul de sodiu,acidul boric şimaidegrabă borul alimentar sunt absorbiţi rapid şi excretaţi masiv în urină. Cea maimare parte a borului ingerat este probabil convertit în B(OH)3, produsul final normal al hidrolizei majorităţii compuşilor borului,şi specia anorganică dominantă în pH tractului intestina! Astfel, borul este probabil absorbit, transportat de-a lungul întregului corp şi excretat în principal ca B (OH)3 nedisasociat. Tn timpul trasportului în corp, B(OH)3 este cel maiadesea ataşat slab la biosubstanţele care conţin grupe cishidroxilice. S-a dezvoltat o metodă spectometrică de masă plasmatică cuplată care foloseşte raportul dintre doi izotopi 11B/10B, metodă folosită pentru a studia metabolismul borului (Vanderpool şicolab.,1994). Această metodă a fost utilizată pentru a demonstra că borul din broccoli, îmbogăţită intrinsec cu 10B, a fost absorbit la fel de bine ca 10B extrinsec in acid boric într-un test alimentar asupra şobolanilor.
Când 20 de izotop de 10B au fost administrate şobolanilor, s-a detectat prezenţa a 95% din cantitatea de izotop în urină şi 4% în fecale după 3 zile. Acest rezultat este în concordanţă cu alte rezultate care indică fap­ tul că de obiceise absoarbe >90% din barul ingerat (Jansen şi colab., 1984). Excreţia urinară ridicată indică faptul că acesta este mecanismul homeostatic major de a controla conţinutul de bor al corpului. Mai mult, mecanismul este probabil ceva mai mult decât mişcarea borului în josul unei scări gradate a concentraţiei, deoarece concentraţia urinară a boruluiaparent poate fi semnificativ diferită de concentraţia în sânge. Hunt şi colab.{1997) au ajuns la concluzia că la 11 femei aflate la postmenopauză un regim alimentar îmbogăţit cu bor de la 0,36 (probabil deficitar) la 3,3 mg zi-1(bogat) a dus la creşterea concentraţiei plasmatice a borului într-un ritm rapid,numai de la 64 la 95 ng ml-1, în timp ce excreţia principală zilnică a borului a crescut de la 0,37 la 2,87 mg. Nielsen (1996) a constatat că suplimentarea cu bor cu circa 2,5 mg zi-1administrat la 43 femei aflate la postmenopauză, consumând în medie 1,2 mg bor zi-1(bazat pe excreţia urinară) a dus la creş­ terea concentraţiei plasmatice a borului plasmaticîn medie de la 341a 53 ng ml-1,în timp ce excreţia urinară a boruluia crescut de la 1,19 la 3,29 mg zi-1. Volumul urinei nu a fost aparent influenţat de suplimentarea cu bor în nici unul dintre studii. Borul este distribuit de-a lungul ţesutului moale şi în fluidele animalelor şi oamenilor în concentraţii cel mai adesea între 0,015 şi 0,6 g-1,în ţesut.
Oasele, unghiile, părul şi dinţii conţin de obicei de câteva ori aceste concentraţii. De asemenea splina aparent conţine cantităţi relativ mari de bor (BaişiHunt,1996 a). Datorită faptuluică concentraţia de borîn oase creşte o dată cu ingerarea de bor, şi concentraţiile sunt menţinute pe o perioadă după ce ingerarea de bor s-a diminuat, oasele pot fi un loc de depunere a borului.Aşa cum se întâmplă cu alte depuneri minerale,mecanismele homeostatice asaltate de cantităţimari de bor ingerat vor duce la creşterea cocentraţiilor de bor în ţesut.
De ce avem nevoie să eliminăm carenţa de bor in nutriţie? Pentru că:
- Borul este activ în metabolismul mineral al formării oaselor şicartilagiilor,carenta sa determinând procese grave de osteoporoză (pierderea calciului din oase),osteoartrită şi artrite reumatoide;
- Barul este un promotor al sintezei hormonilor sexuali şi, ca urmare, carenţa sa poate determina disfuncţii sexuale şi un risc crescut al cancerelor de prostată şi de sân;
- Sunt studii recente care arată că o diminuare a borului în alimentaţia cobailor duce la scăderea duratei de viaţă cu aproape 60%,ce denotă disfuncţii grave metabolice celulare în lipsa borului din alimentaţie;
- Barul este activ,de asemenea,în mecanismul de protecţie contra oxigenului reactiv celular, el stimulând activitatea unor antioxidanţi naturali (superoxidismutazei, ceruloplasminei, vitaminei C) şi fiind un agent an­ tiosteosclerozic foarte important (acţiune favorabilă în bolile cardiovasculare).
Aceste activităţi metabolice ale borului în nutriţia umană sunt bine stabilite şi ce este important de menţionat este că nu se cunoaşte nici o enzimă care să conţină bor, însă el este în celulă, participant activ al mai multor compuşi biochimici (tetralonun antibiotic microbian, boromicin,un agent antimicrobian şi antiviral, glucoboratul, etc). Deşi cunoştinţele despre nutriţia cu bor, biochimia şi metabolismul borului sunt în plină dezvoltare, este necesar să cunoaştem mai multe înainte ca afecţiuni clinice specifice să poată fi atribuite unei nutriţii deficitare în bor. Raporturile precum acelea care sugerează că un nivel scăzut de bor poate duce la creşterea susceptibilităţii sau la exacerbarea unor anumite forme de artrită (Newnham,1994;Travers şi colab.,1990) trebuie să fie recunoscute ca dovezi pentru a se efectua studii mai amănunţite asupra importanţei clinice a borului. Deoarece barul este în mod clar un element dinamic biologic la animale şi oameni, lipsa sa din regimul alimentar poate juca un rol important în anumite afecţiuni cu cauze necunoscute precum sunt artrita sau osteoporoza.

Dacă aveţi întrebări sau sugestii, vă rugăm să vă adresaţi la nr. tel: 0729.884.423 sau scrieţi-ne pe adresa de e-mail: [email protected]
    Pentru mai multe informaţii cu privire la produsele noastre şi pentru oferte, vă rugăm să accesaţi site-ul: www.hypericum-plant.ro
Bistriţa, incinta Kaufland 2, Calea Moldovei, nr. 40, Tel. 0263383121