Puterea de a fi român

Luni, 24 ianuarie, de la ora 17.00, Mica Uniri va fi marcată de bistriţeni la Centrul Cultural Municipal "George Coşbuc" prin concertul omagial "Hai să dăm mână cu mână". Centrul Judeţean pentru Cultură, Consiliul Judeţean, Centrul Cultural Municipal, Primăria şi Consiliului Local Bistriţa vă invită la un spectacol de marcă cu Ansamblul Profesionist "Dor Românesc", dirijat de maestrul Ştefan Cigu, şi Ansamblul Folcloric Profesionist "Cununa de pe Someş", dirijor Elvira Botoş, coregraf Teodor Puşcaş. Cântecele patriotice vor fi aduse în scenă de artiştii: Matilda Pascal Cojocăriţa, Cornelia Ardelean Archiudean, Domnica Dologa, Ioachim Spân, Petre Petruse, Mărioara Sigheartău, Adina Băişu şi Elena Rusu. Doinitoarea dorurilor românilor,Veta Biriş, va fi şi ea prezentă în concert, cu un recital din cele mai frumoase cântece de ţară. Intrarea fiind liberă sunt aşteptaţi toţi bistriţenii care simt româneşte.

Unirea Principatelor Române, rămasă în popor ca Mica Unire, Marea Unire fiind cea de la 1918, reprezintă unificarea vechilor state Moldova și Ţara Românească, fiind strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Ţara Românească. Procesul complex bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două ţări a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Ţara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele ţări, rezultat în urma unor Adunări Ad-hoc în 1857 a dus la Convenţia de la Paris din 1858, o înţelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două ţări, cu guverne diferite și cu unele instituţii comune. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Ţării Românești, aducându-le într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două ţări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituţia adoptată în acel an a denumit noul stat România.