Raport UDMR

Zilele trecute mi-a căzut în mână varianta în limba română a raportului întocmit de (fostul) președintele UDMR, Marko Bela, pe care acesta l-a prezentat în cadrul lucrărilor celui de-al 10-lea congres al partidului desfășurat la sfârșitul lunii februarie a acestui an. Din curiozitate am început să-l răsfoiesc și am găsit câteva concluzii exprimate negru pe alb care au început să-mi dea de gândit serios. Am să prezint câteva dintre acestea în rândurile de mai jos, lăsându-vă pe dumneavoastră să trageți concluziile de rigoare.

“Limba maghiară are, azi, în Transilvania, în numeroase situații, statut oficial: principiul l-am făcut acceptat, practica există, asta trebuie să lărgim în viitor. Consider aceasta o uriașă schimbare în 10 ani, din 2001 în 2011”.

“Noi onorat congres, de ce să negăm, avem rezultate, aceasta e situația, trebuie doar să ieșim aici, la marginea orașului Oradea, și să privim indicatoarele bilingve, după care putem, de asemenea, felicita UDMR-ul din Oradea pentru autonomia Teatrului maghiar, dar putem să plecăm la ceva mai mult de o sută de kilometri, la Arad, în Piața Pompierilor, credeți-ne, Statuia Libertății e cu adevărat acolo.”

“Noi vorbim mai degrabă despre faptul că lupta noastră de două decenii pentru învățământul maghiar integral a fost, în sfârșit, încununată de success. Iar dacă putem arăta progrese spectaculoase într-o perioadă de timp cât o generație, atunci poate tocmai situația învățământului maghiar demonstrează că există schimbări reale și profunde.”

“În școlile din Ținutul ceangăilor a început să se predea limba maghiară, întâi pentru 19 copii, iar astăzi pentru peste 1000 de copii, iar în anii din urmă au luat ființă în Transilvania un șir noi de școli maghiare de sinestătătoare…astăzi în România funcționează 68 de licee maghiare, și învață în limba maghiară 7113 studenți numia la Universitatea Babeș-Bolyai”, alții 1606 la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, 1940 la Universitatea Sapientia, 955 la Universitatea Creștină Partium și 365 la Universitatea de Artă din Târgu Mureș”

“Recent adoptata lege a educației a anulat prevederile discriminatorii încă existente, toate materiile, fără excepșie, pot fi predate ân limba maghiară, inclusiv istoria și geografia țării, limba română poate fi predată ca o limbă străină…ceea ce este însă și mai important, legea transferă deciziile cu privire la unitățile școlare în mâinile comunităților locale și ca urmare, în numeroase cazuri noi decidem cu privire la școlile noastre”.

“…cu voie sau fără voie, înaintașii noștri ne-au risipit moștenirea, dar noi totuși am mai recuperate ceva din ea, și nu doar drepturi ci și bunuri materiale, milioane de hectare de terenuri și păduri private sau ale composesoratelor, imobile ale persoanelor particulare, clădiri comunitare sau bisericești. Nu câte ni s-au luat, e adevărat, dar multe deja!”.

Citind toate aceste intervenții, nu pot decât să concluzionez că dacă există un partid care să fi câștigat atât de mult de pe urma democrației românești în acești 20 de ani de zile, acesta este UDMR care, conform datelor propriilor lideri, a reușit performanțe remarcabile în această dulce tranziție românească. Acest fapt este un aspect pozitiv și l-aș accepta cu dragă inimă și deschidere dacă nu ar fi câteva amănunte care schimbă radical situația. Dacă s-a câștigat așa de mult de către comunitatea maghiară în toți acești ani, atunci de ce nu conteniți domnilor politicieni ai UDMR să solicitați noi și noi drepturi. Dacă apreciați că ați obținut suficient pentru comunitatea pe care o apărați, de ce lideri maghiari de vază continuă să afirme necontenit în plan internațional că maghiarii din România sunt în permanență discriminați de autoritățile române. Acest fapt nu este politically correcgt!! De ce Ungaria, prin diverși reprezentanți oficiali, spune de fiecare dată când are ocazia că România trebuie să facă mult mai multe pentru protejarea minorităților. Având în vedere toate aceste fapte, stau să mă ântreb ce interese are conducerea UDMR atunci când în același program politic își propune ca obiectiv pentru următorii ani realizarea autonomiei în România?

“…autonomia poate fi marea prioritate a următorilor ani, dacă există deja premisele acestei autonomii. Ori, în opinia mea, aceste premise le-am și creat.” (Marko Bela). Sincer, îmi este greu de înțeles care este logica solicitării unei autonomii în condițiile în care, după cum s-a putut vedea, cererile importante ale maghiarimii au fost soluționate integral de politicienii români. Cărei cauze servește o asemenea solicitare? Îmi este și frică să fac un exercițiu de imaginație, și la cel de-al 15-lea congres al UDMR, în anul 2021, să constatăm că acest obiectiv tocmai a fost atins printr-o lege specială, iar următorul scop al UDMR va fi, normal și firec, independența Transilvaniei, pentru ca în anul 2031, la al 20-lea congres...nici nu mai vreau să mă gândesc!

Marcel Bucur