Relatia copiilor romani cu internetul

Raportul “EU Kids Online” prezinta rezultatele initiale dintr-o ancheta noua si unica, elaborata si condusa conform unor standarde riguroase de reteaua EU Kids Online. Cercetarea a fost aplicata pe un esantion aleatoriu stratificat de 23.420 de copii cu varsta intre 9-16 ani care folosesc internetul. In plus unul din parintii lor, a fost intervievat in primavara-vara 2010 in 25 de tari europene.Tarile incluse in studiul “EU Kids Online” sunt: Austria, Belgia, Bulgaria, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Romania, Slovenia, Spania, Suedia, Turcia si Marea Britanie.

Cercetarea evidentiaza citeva observatii interesante despre copiii din Romania si intentionez sa le selectez pe acelea care ne-ar putea schimba, ajuta in gasirea unei atitudini cit mai corecte in relatia cu internetul. Acest lucru devine necesar si pentru ca rezultatele sugereaza necesitatea unor strategii de educare care sa sporeasca gradul de constientizare de catre parinti a riscurilor experimentate de copiii lor.Deci atentie!

Varsta la care copiii intra pentru prima data pe internet este in scadere. Romania pastreaza inca o varsta medie mai mare pentru prima accesare, aceasta fiind 10 ani (Suedia- 7 ani, media pe tari- 9 ani). Referitor la dispozitivele folosite pentru accesarea internetului, copiii din Romania folosesc intr-o foarte mica masura dispozitive portabile (telefon mobil-17%, alt tip de dispozitiv- 2%), similar cu alte tari din Europa de Sud si de Est (Turcia, Italia). De asemenea, in comparatie cu alte tari (99% in Olanda, si Cehia), copiii romani acceseaza intr-o mai mica masura internetul de acasa (85%).

Legat de nivelul competentelor digitale concrete, Romania inca se situeaza pe o pozitie inferioara fata de alte tari (penultimul loc), copiii inregistrand in medie 2,6 competente concrete (e.g. sa schimbe setarile de filtrare, sa blocheze/filtreze mesajele de tip spam sau sa blocheze un utilizator), fata de 4,6 competente inregistrate in Finlanda sau 4,4 in Slovenia.

In ce priveste utilizarea in exces a internetului (adictie), copiii romani se situeaza la jumatatea clasamentului, cu 32% dintre copii declarand ca au experimentat foarte des sau des una sau mai multe forme de comportament ce tin de o utilizare excesiva (de exemplu, timp mai putin petrecut cu prieteni, familie sau facand teme pentru scoala din cauza timpului petrecut online, neglijarea somnului sau alimentatiei din cauza internetului). Procentul este apropiat de media europeana (30%). In mod oarecum surprinzator, folosirea retelelor sociale este la un nivel foarte scazut in comparatie cu restul tarilor, 47% dintre copii declarand ca au un profil pe un astfel de site. De asemenea, copiii romani declara cele mai mici cifre pentru contactele din lista lor de prieteni pe retelele sociale (65% declara ca au mai putin de 10 prieteni in lista, 22% au intre 11 si 50 de contacte in lista).

Totusi, ei inregistreaza unul din cele mai mari procente pentru vizibilitatea profilului lor, aproape jumatate declarand ca profilul lor este public (44% dintre cei care au un profil). Copiii romani sunt printre cei care isi dezvaluie intr-o mare masura (22% dintre cei care au un profil) date personale in profilul lor, cum ar fi numarul de telefon sau adresa de acasa.

• Experientele neplacute ii afecteaza intr-o mare masura pe copiii din Romania. Alaturi de cei din Danemarca, Estonia si Suedia, copiii romani declara in proportie de 21% ca au fost suparati sau deranjati de ceva pe internet.

• In ceea ce priveste expunerea la imagini sexuale, copiii romani se situeaza aproape de media europeana, 29% declarand ca au fost expusi la astfel de imagini, online sau offline (19% pe Internet). Dintre cei expusi la imagini sexuale pe internet, 44% declara ca au fost suparati sau deranjati de ce au vazut (9% din toti copiii). Acest procent situeaza copiii romani in randul celor mai afectati negativ de expunerea la acest tip de continut.

• Copiii romani inregistreaza printre cele mai mari procente la hartuire atat pe internet cat si in afara internetului (42% declara ca au fost jigniti/suparati de cineva in ultimele 12 luni, online si/sau offline, 14% declara ca acest lucru s-a intamplat pe internet).

• De asemenea, mare atentie, copiii romani inregistreaza cel mai mare procent la primirea de mesaje sexuale (fenomenul „sexting”), 24% declarand ca au vazut sau primit mesaje sexuale online. Dintre cei expusi, 28% declara ca au fost deranjati de aceasta (copiii cu varsta intre 11-16 ani).

• 32% dintre copiii romani declara ca au comunicat pe internet cu cineva pe care nu il cunosteau fata in fata, iar 13% dintre copii s-au dus sa se intalneasca efectiv cu o astfel de persoana. Cu toate acestea, o mare parte dintre aceste persoane sunt prieteni sau rude ale unor persoane cunoscute de copil fata in fata.

• Rata ridicata a expunerii copiilor romani la riscurile investigate sugereaza necesitatea promovarii unor programe coerente de siguranta pe internet, de sporire a competentelor digitale concrete care sa le ofere copiilor instrumente de auto-protectie in situatii neplacute (de exemplu blocarea mesajelor din partea persoanelor nedorite). Totodata aceste date atrag atentia asupra cerintei de a intensifica rolul de mediere parentala si scolara a activitatii copiilor in afara granitelor internetului (fenomenele de hartuire si agresiune intre copii) dar si nevoii de educare a parintilor in vederea preintimpinarii unor situatii uneori neplacut , alteori de-a dreptul periculoase, pentru copii. Un aexemplu ar fi stabilirea de reguli: parintele isi da acceptul in mod obligatoriu pentru folosirea calculatorului/internetului, se stabilesc momente specifice pentru activitatea online, calculatorul nu este utilizat in cazul in care nici un adult nu se gaseste in casa pentru a supraveghea activitatea copiilor pe internet.

Mirela Parker,

Compartiment Promovarea Sanatatii, Directia de Sanatate Publica BN