Salvarea caselor “bătrâneşti”

Centrul Judeţean pentru Cultură, în colaborare cu Liceul de Arte Plastice Bistriţa, Universitatea Cluj şi Ordinul Arhitecţilor din România a demarat proiectul „Inventarierea arhitecturii vernaculare din Transilvania de Nord”, detaliat în cadrul unei conferinţă de presă.
Dr. Gavril Ţărmure, managerul CJC BN, spune că situaţia nu este tocmai fericită pe teren, casele tradiţionale fiind pe cale de dispariţie, astăzi totul fiind făcut după un şablon inexpresiv, citându-l pe Horia Bernea, care spunea că suntem un popor dispus să renunţe la tot ce este mai frumos.
Prof. univ. Nicolae Mireşan de la Facultatea de Arhitectură Cluj-Napoca, dr. Corneliu Gaiu, cercetător arheolog la Complexul Muzeal Judeţean, arhitectul Marcela Tămaş, istoricul Vasile Duda -director adjunct al Liceului de Arte este echipa prezentă pe teren, alături de un grup de studenţi şi elevi. Până acum au fost inventariate 150-160 de case de pe Valea Sălăuţei şi a Ilvelor, din Romuli, Telciu, Coşbuc, Runcu Salvei, Zagra, Rebrişoara, Rebra, Ilva Mică, Poiana Ilvei, Măgura Ilvei, Ilva Mare, Lunca Ilvei.
“Şansa reabilitării este printr-o educaţie a colectivităţii. Casele pot deveni pensiuni rustice, în mediul lor autenric” spune Corneliu Gaiu.
“Trebuie să avem o discuţie cu primarii, să arătăm populaţiei valorile care au fost, o arhitectură cu bun simţ, de bun gust, care se dă la o parte, ceea ce ne oferă azi realitatea nu ne aduce laude. Azi nu mai putem vorbi de o arhitectură sătească. Şi arhitectura face parte din cultura ţării, care defineşte un popor” declară Marcela Tamaş.
Proiectul de aproximativ 21.000 de lei se derulează pe tot parcursul verii, finalitatea fiind atât în inventarierea, fotografierea şi fişarea tuturor acestor obiective, cât şi în tipărirea unui volum. Marcela Tamaş ne spune că deja, o fierărie fotografiată, a doua zi a fost distrusă de o furtună, prin căderea unui copac pe ea. Este bine, că măcar în ceasul al 12-lea, se face o centralizare a acestor repere rurale.